Linkuri accesibilitate

„Se conturează o nouă lovitură a Moscovei asupra economiei moldoveneşti” (Economist)


„Show-ul mediatic al lui Veaceslav Ioniță (Ziarul Național).

„Adevărul” revine la tema companiilor din Crimeea care, teoretic, ar putea exporta în Republica Moldova. O listă cu 213 companii din Rusia ce ar fi trecut controlul fitosanitar şi veterinar moldovenesc şi îşi pot exporta produsele alimentare în Republica Moldova a fost publicată pe 23 iulie de serviciul rusesc Rosselhoznadzor şi alături de mari companii din Rusia, în listă figurează şi 13 întreprinderi din Republica Crimeea din Ucraina, inclusiv şapte fabrici din industria piscicolă (conserve de peşte şi hrană pentru peşti), doi producători de carne şi produse din carne, două fabrici de produse furajere şi două de lactate, notează autorul.

„Adevărul” vede în asta o recunoaştere din partea Moldovei a unei Crimei - parte a Rusiei. Ion Preaşca scrie totuşi că apariţia companiilor din Crimeea în listă a fost o „surpriză“ pentru administraţia Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentară (ANSA). Cele 13 întreprinderi au fost incluse în listă de Rosselhoznadzor, fără o informare prealabilă a Moldovei, fără nicio autorizare de export în Republica Moldova a produselor alimentare, fără inspecţii moldoveneşti la aceste întreprinderi, a declarat pentru „Adevărul” Ion Sula, directorul general ANSA.

Jurnaliştii Agenţiei de ştiri „IPN” l-au întrebat pe doctorul în istorie Mihai Cernencu, şef al Catedrei Relaţii Internaţionale şi Politologie, ULIM, dacă Constituţia Republicii Moldova, care la 29 iulie 2014 a împlinit 20 de ani, ar trebui să prevadă integrarea europeană a ţării, aşa cum crede necesar un partid al coaliţiei. „Ar fi foarte bine”, este răspunsul. „Nu s-ar schimba ceva radical, dar faptul în sine ar menţine partidele politice din Republica Moldova pe calea procesului de integrare şi aprofundare a procesului integraţionist”, a mai declarat Mihai Cernencu.

„Un proiect de lege privind consolidarea instrumentelor Comisiei Naționale a Pieții Financiare a fost exclus pe ultima sută de metri din pachetul pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea recent în fața Parlamentului”, anunţă portalul „Agora”, făcând trimitere la declaraţiile președintelui instituției, Artur Gherman. Oficialul și-a exprimat nedumerirea în legătură cu această decizie și a subliniat că va insista ca proiectul să fie votat în cadrul următoarei sesiuni parlamentare, întrucât are la bază recomandările FMI-ului și Băncii Mondiale, precizează sursa.

Jurnaliştii portalului „Agora” o citează şi pe Aurica Doina, vicepreşedinta Comisiei Naționale a Pieței Financiare, într-un articol despre fondurile de pensii private, care ar exista, dar nu ar fi funcționale în Republica Moldova tot din cauza imperfecţiunii legislaţiei. Îmbunătăţirile pe care le vede Comisia se prăfuiesc împreună cu un proiect de lege ce-şi aşteaptă rândul să fie votat de Parlament, în timp ce cele trei fonduri de pensii care deja sunt autorizate de Comisia Națională a Pieții Financiare nu a reușit să convingă populația să contribuie la aceste fonduri.

Se conturează o nouă lovitură a Moscovei asupra economiei moldoveneşti”, este un titlu din „Economist”. „În condiţiile în care remitenţele din Federaţia Rusă se cifrează anual la 1,5 mld. dolari, reprezentând nu mai puţin de 30% din Produsul Intern Brut, cea mai dură lovitură pe care Rusia ar putea sa o dea ţării noastre ar fi o eventuală interdicţie de a munci impusă moldovenilor”, notează jurnaliştii. Autorii mai scriu că săptămâna trecută Congresul Diasporei moldoveneşti din Federaţia Rusă a anunţat că Serviciul federal rus de migraţie ar fi stopat, din motive tehnice, eliberarea patentelor şi permiselor de muncă pentru cetăţenii Republicii Moldova. „Şi cu toate că informaţii oficiale care ar confirma acest lucru nu există, scenariul nu ar trebui exclus. Or, după embargoul absolut neîntemeiat la fructele şi conservele moldoveneşti, nu ar fi de mirare dacă Moscova ar interzice la fel de neîntemeiat migranţilor moldoveni să mai lucreze în Federaţia Rusă”, scriu jurnaliştii.

Petru Bogatu scrie în editorialul său publicat pe pagina web a „Ziarului Naţional” că „sosit în faţa jurnaliştilor direct de pe plajă, preşedintelui Comisiei economie, buget și finanțe (Veaceslav Ioniţă) i-a reuşit un veritabil show mediatic. Singur şi neasistat de nimeni, el a etalat calităţile a trei politicieni mari deodată: Hosni Mubarak, Silvio Berlusconi şi Vladimir Jirinovski. A plâns ca și cel dintâi. Şi-a destăinuit sentimentele faţă de femeia iubită ca și cel de-al doilea. A tunat, a fulgerat şi a amuzat ca și cel de-al treilea”. Autorul are şi câteva nedumeriri legate de declaraţiile lui Veaceslav Ioniţă. „Dacă ştia că există un mecanism de delapidare a banilor publici de la buget prin legile ce urmau să fie adoptate, de ce proiectele aveau rapoarte favorabile, pe care el le-a semnat ca să plece cu inima împăcată în vacanţă?”, se întreabă Petru Bogatu. „Dacă situaţia e atât de gravă, după cum ne-o prezintă, de ce n-a sunat alarma în cursul sesiunii, mult înainte de intrarea deputaţilor în concediu?”, este o altă nedumerire de-a autorului.

Şi Victor Ciobanu semnează un editorial la acelaşi subiect în „Ziarul Naţional”. „În primul rând, lipsa de logică m-a pus pe gânduri. A făcut două declarații contradictorii. Una – că nu el, dar liderul fracțiunii PLDM, Valeriu Streleț, este de vină că proiectele de legi au fost mai întâi blocate și apoi adoptate prin asumarea responsabilității de către Guvern. Dacă admitem această ipoteză, atunci, logic, de vină e Parlamentul. A doua afirmație vine s-o contrazică pe prima. Pentru că de vină deja apare Guvernul. Pachetul de legi votate prin asumare conține puncte care vor cauza pagube bugetare de 1 miliard de lei. Acuzație foarte gravă. Dar fără argumente, pentru că cifra e conform calculelor lui Ioniță. Și, culmea, oricum nu puteau trece prin comisie așa legi, afirmă acesta!”, scrie Victor Ciobanu.

XS
SM
MD
LG