Linkuri accesibilitate

Transparency International a întocmit un nou un clasament al vulnerabilităţii instituţiilor moldovene în faţa corupţiei.

Filiala moldoveană a organizației anticorupție, Transparency International analizează de câțiva ani cât de vulnerabile sunt în fața mitei instituțiile de stat și ale societăţii civile, inclusiv cele care fac parte din sistemul de luptă cu mita. Analiza a început Parlamentul și s-a încheiat recent cu mass-media. Astăzi, Transparency International Moldova a dat publicităţii concluziile. Principala este că partidele politice, Parlamentul și justiția opun cea mai mare rezistenţă eforturilor de combatere a corupției.

După ce au apreciat efortul instituţiilor - piloni ai integrităţii, experţii au întocmit un clasament al vulnerabilităţii lor în faţa corupţiei. Nici o autoritate din cele 13 evaluate nu a luat punctajul maxim, de 100 de puncte, cele mai multe, 60 revenindu-i Guvernului şi Curţii de Conturi. De cealaltă parte, cu minime progrese în lupta cu mita au fost apreciate partidele politice, legislativul şi sectorul privat, care deseori se eschivează de la plata impozitelor, notează specialiştii. Lilia Carasciuc, directoarea Transparency International Moldova spune că lipsa de transparenţă în finanţarea partidelor politice este prielnică pentru fenomenul corupţiei, care ajunge cu uşurinţă până la treptele de sus ale puterii. Ea susţine că toate instituţiile menite să prevină, să descurajeze şi să lupte cu corupţia se confruntă cu o politizare în alegerea şi avansarea în funcţie a colaboratorilor:

Lilia Carasciuc

Lilia Carasciuc

„Cadrul legal al acestei ţări permite verificarea prealabilă a persoanelor care aplică la funcţii înalte în această ţară, dar cu părere de rău foarte rar această clauză a legislaţiei este aplicată. Caracteristic pentru instituţiile publice este politizarea. Cu părere de rău, până acum s-a păstrat această practică când loialitatea sau criteriile politice stau înaintea criteriilor de profesionism şi integritate.”

În contextul luptei cu corupţia experţii au salutat adoptarea unui pachet de legi care ar asigura independenţa sistemului judiciar, între care legea cu privire la confiscarea averii obţinute ilicit sau testarea integrităţii justiţiarilor. După ce teoretic sancţiunile pentru corupţie au crescut, specialiştii insistă ca efectele să apară în practică.

Influenţa politicului este sesizată de experţi şi în cazul activităţii Centrului Naţional Anticorupţie. Cristina Ţărnă, vice-directoarea CNA crede că progresele acestei instituţii trebuie analizate având în vedere două repere, ce posibilităţi au cetăţenii să se implice în combaterea mitei şi cât de eficiente sunt pârghiile legislative. Pe lângă faptul că legislaţia nu încurajează oamenii să comunice cazurile de corupţie , ea spune că sunt carenţe şi la nivel de protecţie a avertizorilor:

Cristina Ţărnă

Cristina Ţărnă

„Din punctul de vedere atât a denunţărilor, fiind împiedicate denunţările anonime,cu anumite rezerve, atât din punct de vedere a investigării, fiind mult timp blocată posibilitatea de a documenta un caz fără a-i comunica bănuitului despre acest lucru, dar şi faptul că ei nu sunt suspendaţi în perioada anchetelor, administraţia poate decide să nu-i suspende şi nu procurorul ia această decizie, descurajează, deloc nu transmite societăţii mesajul de toleranţă zero faţă de corupţie, care este unul din obiectivele generale ale Strategiei Naţionale Anticorupţie.”

Piedici legislative în demascarea justiţiarilor care au dobândit averi prin luare de mită sau au admis conflicte de interese denunţă şi Victor Strătilă, vicedirectorul Comisiei Naţionale de Integritate:

„Noi până astăzi nu avem nici un dosar finalizat cu o sentinţă în instanţa de judecată. Motivul este că pentru dosarele cu tăinuirea averii, legiuitorul a găsit de cuviinţă ca această încălcare să fie sancţionată prin intermediul articolului care sună - fals în declaraţie. Cu părere de rău această normă penală nu poate fi aplicată în cazul declaraţiilor de venituri şi proprietăţi. La fel cu actele pe care le trimitem în Centrul Naţional Anticorupţie, din cauza expirării termenului de prescripţie, la fel nu poate avea o finalitate.”

Experţii s-au referit şi la contribuţia societăţii civile la formarea rezistenţei faţă de corupţie. Una din concluziile exprimate este că acest aport nu este deocamdată în măsură să facă presiune asupra elitei politice, care nu manifestă public dorinţa de a combate corupţia. Specialiştii spun că autorităţile ar trebui să aibă în vedere această diagnoză a societăţii civile atât, în contextul strategiei de reformare a justiţiei şi a organelor procuraturii, cât şi programul guvernului pentru anii 2015-2019.

XS
SM
MD
LG