Linkuri accesibilitate

Kievul a anunţat că 1 236 de militari ucraineni au fost omorâți în estul Ucrainei de când au început luptele cu rebelii pro-ruşi.

La Bruxelles ambasadorii din țările UE au căzut de acord să impună noi sancțiuni, mai dure, împotriva Rusiei, ca răspuns la implicarea Moscovei în criza ucraineană. Diplomați citați de agențiile occidentale de știri au spus că sancțiunile blochează accesul băncilor rusești cu capital de stat pe piețele de capital europene, având ca alte ținte: industria rusească a petrolului, de armament și exporturile spre Rusia de bunuri duale, cu folosință civilă și militară și de tehnologii sensibile. Sancțiunile ar urma să intre în vigoare joi și să fie revizuite după trei luni. Intre timp, în Ucraina, luptele continua între forţele guvernamentale si cele pro-ruse si echipele internaţionale de investigatori din nou nu pot ajunge la locul tragediei.

Printre sancţiunile despre care relateaza presa internationala citind surse sub conditia anonimatului este cea referitoare la îngradirea accesului bancilor rusesti – cele cu capital de stat sau in care statul detine majoritatea acţiunilor – pe pieţele de capital europene, sancţiuni legate de colaborarea cu Rusia in domeniul energetic si un embargo asupra comerţului cu arme.

Expertii occidentali precizeaza ca sancţiunile nu actioneaza retroactiv, astfel incit, de exemplu, controversata afacere franco-rusă pentru navele de razboi Mistral nu intra in discuţie, in ciuda opozitiei si ingrijorarilor exprimate de Alianţa Nord Atlantica si de Statele Unite.

In ceea ce priveste sancţiunile din domeniul financiar-bancar, Wall Street Journal scrie ca ele ar putea afecta unele dintre cele mai importante banci rusesti precum Sberbank si VTP Bank, ambele cu filiale in intreg spatiul post sovietic.

Preşedintele rus Vladimir Putin la o şedinţă dedicată sancţiunilor europene, 29 iulie 2014

Preşedintele rus Vladimir Putin la o şedinţă dedicată sancţiunilor europene, 29 iulie 2014

Tot presa internationala scrie ca vor fi adaugate inca 8 nume pe lista celor deja existente, persoane din anturajul presedintelui Vladimir Putin cărora li se interzice accesul in tarile comunitare. Saptamina trecuta, Uniunea Europeana a anunţat ca alte 15 persoane şi 18 entitati for fi trecute pe aceasta lista de sancţiuni , incercindu-se prin ele sa se oblige regimul de la Moscova sa înceteze să ofere sprijin separatistilor pro ruşi din estul Ucrainei şi sa îşi foloseasca influenta fata de liderii separatisti – majoritatea cetăteni rusi – pentru a permite accesul echipelor internaţionale de investigatori la locul prabusirii avionului malaiezian din 17 iulie.

Occidentul acuza Rusia că furnizeaza arme şi ii antreneaza pe militantii separatişti, o acuzatie pe care Moscova o respinge. De asemenea, Occidentul sustine că avionul malaiezian a fost doborit de rebelii din estul Ucrainei cu armament sofisticat furnizat de Rusia. Moscova neaga si acest lucru.

Cum nu se stie exact care vor fi sancţiunile aplicate de Uniunea Europeana Rusiei este greu de estimat ce efecte vor avea asupra economiei rusesti. Dar chiar si pina acum, odata cu criza ucrainiana, economia Rusiei a avut de suferit. Fondul Monetar Internaţional estimeaza ca in 2014 cresterea economica a Rusiei va fi de 3,4 procente fata de 3,7 procente cit se estimase initial. FMI avertizeaza insa si ca eventualele sancţiuni vor afecta si economiile tarilor care sunt puternic legate de Rusia, precum cele din Europa Centrala si de Rasarit.

In 2013, valoarea comertului dintre Uniunea Europeana si Rusia a fost de 336 de miliarde de euro, cu Moscova avind un surplus de 87 de miliarde de euro.

In timp ce la Bruxelles, aşadar, au loc discutii complicate pe tema sancţiunilor ce vor fi impuse Rusiei, echipa internaţionala de investigatori nu a putut ajunge astazi la locul unde s-a prabuşit avionul malaiezin MH 17 din cauza luptelor din zona. Nu este pentru prima data cind expertii olandezi si australieni nu pot ajunge unde isi doresc. Asa s-a intimplat si ieri si alaltăieri. Situatia nu s-a imbunatatit în ciuda apelurilor facute ieri, la Kiev, de ministrul australian de externe Julie Bishop:

Julie Bishop, Kiev, 28 iulie 2014

Julie Bishop, Kiev, 28 iulie 2014

„Situatia s-a inrautăţit foarte mult. La aproximativ 16 km de locul prabusirii avionului, convoiul a fost oprit şi li s-a spus ca e periculos să avanseze. S-au intors la Doneţk. Vor petrece noaptea acolo. Miine, vor incerca din nou…”

Si astazi, situatia de ieri si alataieri s-a repetat.

Astazi, Kievul a anunţat ca 1236 de militari ucraineni au fost omorâți in estul Ucrainei de cind au inceput luptele cu rebelii pro-rusi.

Moscova a criticat la rindul ei astazi raportul ONU despre incalcarile drepturilor omului in estul Ucrainei, spunind ca este „ipocrit” si ca nu a vorbit si despre reţinerea jurnalistilor rusi de catre forţele ucrainene. Raportul ONU vorbeste despre „un climat de intimidare si teroare” in estul Ucrainei, datorat acţiunilor forţelor separatiste pro ruse.

Inaltul comisar ONU pentru drepturile omului Navi Pillay a declarat ca doborirea avionului malaiezian din 17 iulie ar putea fi considerata o „crima de război”. In raportul ONU, conflictul din estul Ucrainei este numit un „razboi civil”, ceea ce atrage, la nivelul legislaţiei internationale posibilitatea intentarii de actiuni penale impotriva celor responsabili, iar crimele de razboi nu sunt prescriptibile.

XS
SM
MD
LG