Linkuri accesibilitate

Natalia Gherman: Chișinăul rămâne deschis dialogului cu Moscova


Natalia Gherman

Natalia Gherman

Ministrul afacerilor externe şi integrării europene, în dialog cu Valentina Ursu.

Postul de televiziune BBC World tocmai a transmis un reportaj din Moldova (HARDtalk on the Road: Moldova) în care, pentru a ilustra paradoxurile sancţiunilor ruseşti, s-a oprit la colecţia de vinuri a preşedintelui Vladimir Putin de la Cricova: peste 150 de sticle de vin moldovenesc, vin, - pe de altă parte, - lovit de embargo, la fel ca fructele şi legumele moldoveneşti. În aceeaşi emisiune BBC, premierul Iurie Leancă afirma din nou că Rusia nu va putea deraia Moldova de pe drumul eurointegrării şi că ar trebui să renunţe la „demonstraţii de forţă” cum sunt embargourile. Valentina Ursu a stat de vorbă cu ministrul de externe, Dna Natalia Gherman:

Europa Liberă: Să pornim această discuţie cu întrebarea dacă cumva pot fi depăşite dificultăţile din relaţiile Moldovei cu Federaţia Rusă, inclusiv cel mai recent embargou comercial impus după semnarea de către Chişinău a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană? S-au răcit aceste relaţii astfel încât să nu mai existe loc pentru dialog între Chişinău şi Moscova?

Natalia Gherman: „Toate problemele care au apărut şi pot să apară pe viitor trebuie rezolvate exclusiv prin calea dialogului. Republica Moldova nu a încetat încercările de a promova acest dialog cu partenerii din Federaţia Rusă. Cu două săptămâni în urmă am transmis un mesaj adresat Ministerului Economiei şi Comerţului din Federaţia Rusă, cu invitaţia de a avea încă o rundă de consultări pe domeniul economico-comercial. Consultările au fost acceptate. Săptămâna curentă o delegaţie din Republica Moldova, din care vor face parte experţi de la Ministerul Economiei şi experţi de la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, se vor deplasa la Moscova. Chiar dacă există un gest neprietenos de încetare a exporturilor moldoveneşti pe piaţa Federaţiei Ruse, considerăm că şi acest element al relaţiei trebuie să fie discutat la nivel de experţi, după care, bineînţeles, vor fi făcute toate concluziile de rigoare. Repet, noi suntem pentru promovarea acestui dialog în orice condiţii.”

Europa Liberă: Aţi revenit recent de la Bruxelles, unde aţi avut mai multe întrevederi cu înalţii demnitari ai Uniunii Europene. Este gata UE să accepte producţia care nu mai are loc pe piaţa rusă?

Natalia Gherman: „Recent am participat la Reuniunea miniştrilor de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene şi statelor care fac parte din Parteneriatul Estic. Și în discursul meu am accentuat situaţia deloc uşoară în care s-a pomenit Republica Moldova imediat, după semnarea şi apoi ratificarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi am contat pe exprimarea de susţinere şi solidaritate din partea Uniunii Europene. Miniştrii de externe ai statelor membre UE mai în toate luările de cuvânt cu titlu naţional m-au asigurat că şi de data aceasta această solidaritate ne va fi exprimată. Am avut întrevederi cu trei comisari europeni – cu Comisarul pentru extindere şi vecinătate Štefan Füle, cu Comisarul pentru agricultură Dacian Cioloş şi Comisarul pentru comerţ Karel De Gucht, unde am prezentat datele problemei şi am venit cu câteva idei de soluţionare a problemelor.

Spre marea noastră mulţumire, nu au trecut nici şapte zile de la acea vizită pe care am întreprins-o, Reuniunea a avut loc pe 22 iulie, astăzi Comisarul pentru agricultură, domnul Dacian Cioloş, ne-a informat că au fost identificate soluţii pentru dublarea contingentelor de export a producţiei agricole moldoveneşti pe piaţa Uniunii Europene, astfel încât de la 40 de mii de tone de mere, cota deja dublată, înainte de semnarea Acordului, contingentul va fi mărit până la 80 de mii de tone, tot aşa pentru strugurii de masă – de la 10 mii de tone până la 20 de mii de tone şi pentru prune acelaşi lucru – de la 10 până la 20 de mii de tone. Uniunea Europeană întreprinde nişte acţiuni absolut inedite şi extraordinare pentru a arăta Republicii Moldova cine este partenerul adevărat, cine întinde o mână de ajutor în condiţiile foarte complicate şi cine, în cele din urmă, este cointeresat ca economia Republicii Moldova să se dezvolte şi să se consolideze.”

Europa Liberă: Doamnă ministru, din moment ce UE întinde o mână de ajutor Republicii Moldova, ar putea presiunile din partea Federaţiei Ruse să crească?

Natalia Gherman

Natalia Gherman

Natalia Gherman: „Eu nu ştiu ce poate fi mai negativ, de fapt, în relaţia comercial-economică decât impunerea unui embargou total asupra relaţiilor comerciale. Mie mi se pare că în această situaţie vor avea de suferit, în primul rând, consumatorii ruşi, care sunt deprinşi cu calitatea producţiei agricole moldoveneşti şi care acum nu vor avea parte de aceste produse.

Vom reorienta exporturile noastre spre alte pieţe de desfacere, am vorbit deja de piaţa Uniunii Europene, vorbim despre 500 de milioane de consumatori, vorbim despre intrarea în vigoare a prevederilor Acordului de Comerţ Liber cu Uniunea Europeană deja începând cu 1 septembrie. Şi, iarăşi, datorită măsurilor de urgentare a dublării contingentelor, ele vor intra în vigoare începând cu 1 august curent.

Deci, lucrurile se fac într-o manieră foarte operativă şi foarte eficientă. Dar vreau să spun că nu ne limităm doar la piaţa de desfacere a Uniunii Europene. Recent am avut discuţii cu reprezentanţii țărilor arabe, bunăoară ai Catarului, care pot fi cointeresaţi să cumpere mai multă producţie agricolă moldovenească şi să o distribuie în reţelele de comercializare în ţările din zona Golfului. Deci, ceea ce se întâmplă în situaţia actuală ne mobilizează pe noi, va mobiliza şi producătorii agricoli din Republica Moldova să fie mult mai ingenioşi la căutarea noilor pieţe de desfacere.”

Europa Liberă: Exact în acest timp în Statele Unite ale Americii se află o delegaţie în frunte cu ministrul agriculturii, Vasile Bumacov. Din câte am înţeles, piaţa americană este gata să absoarbă şi ea o cantitate din producţia vinicolă, din moment ce Federaţia Rusă nu a ridicat embargoul pentru vinurile moldoveneşti.

Natalia Gherman: „Contăm foarte mult pe piaţa nord-americană, piaţa Statelor Unite ale Americii şi a Canadei. Domnul John Kerry, Secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, ne-a vizitat ţara în decembrie trecut şi în timpul vizitei a fost lansat şi un brand moldo-american „Vinurile Moldovei” (Wine of Moldova). Din momentul lansării acestui proiect, au fost sporite oportunităţile pentru a vinde producţia vinicolă moldovenească pe piaţa americană, mai mulţi importatori din SUA deja manifestă interes pentru a procura vinurile moldoveneşti, pentru a le comercializa. Vizita domnului ministru Bumacov şi a delegaţiei producătorilor din Republica Moldova se înscrie tocmai în această logică de interacţiune între Moldova şi Statele Unite ale Americii. Eu sunt sigură de succesul acestei misiuni, deoarece ea a fost foarte bine pregătită şi are o perspectivă foarte bună de dezvoltare de mai departe.”

Europa Liberă: Dar luaţi în calcul că totuşi şi alte elemente de şantaj la adresa Moldovei vor fi folosite de către Federaţia Rusă? Acum se discută foarte mult despre înăsprirea condiţiilor de aflare pe teritoriul Federaţiei Ruse a cetăţenilor moldoveni care câştigă acolo bucata de pâine, la muncă în Federaţia Rusă.

Natalia Gherman: „Într-adevăr. Şi elementul acesta este discutat în cadrul dialogului moldo-rus. În Federaţia Rusă în permanenţă să schimbă legislaţia migraţională, despre toate aceste schimbări, care, bineînţeles, au impact asupra cetăţenilor noştri care muncesc pe teritoriul Federaţiei Ruse încercăm să-i informăm pe măsură ce aflăm aceste informaţii. În cele din urmă, fiecare dintre cetăţenii noştri va trebui să-şi facă o concluzie şi să ia o decizie. În cazul în care vor dori să rămână să muncească pe piaţa Federaţiei Ruse, ar trebui să se conformeze acestor schimbări şi acestor modificări, în cazul în care ele vor deveni insuportabile, cetăţenii noştri va trebui să revină acasă. Şi guvernul întreprinde mai multe măsuri pentru a asigura cetăţenii noştri întorşi în ţară cu locuri de muncă, şi partenerii europeni întreprind mai multe măsuri de a sprijini acest efort şi de a investi în crearea locurilor de muncă la noi în ţară.”

Europa Liberă: Ţinând cont de această poziţie pe care o are Federaţia Rusă în raport cu Republica Moldova astăzi, mai poate fi vorba despre înregistrarea anumitor succese în cadrul formatului de negocieri „5+2”? De ce vă întreb acest lucru? Pentru că chiar negociatorul din partea Federaţiei Ruse spunea că în ultimul timp s-ar duce negocieri de dragul negocierilor în cadrul acestui format.

Natalia Gherman: „Chiar dacă nu se înregistrează progrese semnificative la ultimele runde de negocieri în formatul „5+2”, mie mi se pare că formatul trebuie păstrat. Și Chişinăul oficial va continua să întreprindă orice efort pentru organizarea rundelor pentru un schimb de informaţii şi pentru încercarea de a soluţiona probleme foarte concrete ale cetăţenilor care locuiesc pe ambele maluri ale Nistrului.

La iniţiativa noastră au fost convocate mai multe runde de consultări în diferit format, nu încetăm să abordăm subiectele care fac parte din agenda negocierilor „5+2” cu participanţii la acest dialog, atât cu Uniunea Europeană, cât şi cu Statele Unite ale Americii.

Recent am stabilit un dialog foarte eficient cu noile autorităţi din Ucraina. Vom încerca să întreprindem tot ce este posibil ca să avansăm în soluţionarea problemelor concrete, în speranţa că logica procesului de integrare europeană a Republicii Moldova va crea condiţii şi mai prielnice, şi mai pozitive pentru ca toate elementele soluţionării conflictului să fie abordate într-o manieră mai pozitivă, mai concretă şi mult mai pragmatică.”

Europa Liberă: Credeţi că această apropiere a Republicii Moldova de UE ar putea să ajute la reunificarea celor două maluri ale Nistrului?

Natalia Gherman: „Da. Şi sunt exemple foarte concrete. Îndată cu procesul de liberalizare a regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova, a sporit considerabil fluxul de cetăţeni din regiunea transnistreană care solicită paşapoartele biometrice moldoveneşti. Deci, aceste paşapoarte au devenit foarte populare şi ne bucurăm de acest fapt, că cetăţenia Republicii Moldova, paşaportul moldovenesc reprezintă o adevărată valoare europeană pentru toţi locuitorii Republicii Moldova. Noi nu facem distincţie dintre cetăţenii noştri şi considerăm că de beneficiile procesului de integrare europeană trebuie să beneficieze toţi cetăţenii care locuiesc pe teritoriul ţării noastre.”

Europa Liberă: Ţinând cont de criza din ţara vecină, din Ucraina, de acest război care nu încetează între Ucraina şi Federaţia Rusă, se aud tot mai multe voci care spun că ar fi oportun momentul de a schimba statutul forţelor de pacificare în Zona de Securitate şi că ar exista suficiente premise să fie retraşi pacificatorii ruşi. Ce ne puteţi spune?

Natalia Gherman: „Republica Moldova consecvent promovează ideea schimbării statutului forţelor de pacificare într-o misiune civilă cu un mandat internaţional. În cazul în care datorită schimbării puterii din Ucraina acest obiectiv va deveni mai uşor de atins, noi ne vom bucura foarte mult. Conţinutul demersului nostru nu a fost schimbat. Aşa cum am promovat ideea retragerii necondiţionate a forţelor militare ale Federaţiei Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, aşa cum am promovat demersul de a schimba statutul Misiunii de pacificare, vom continua să promovăm aceste demersuri în continuare, contând, bineînţeles, pe sprijinul partenerilor ucraineni în situaţie nouă şi mai mult.”

Europa Liberă: La Chişinău este aşteptat în vizită Comisarul european pentru energetică, domnul Gunter Oettinger. Deocamdată Republica Moldova rămâne a fi dependentă de resursele energetice importate din Est. Se va reuşi să se ajungă la această alternativă pe care şi-a propus-o guvernarea de la Chişinău?

Natalia Gherman: „Sunt sigură că se va reuşi. De Ziua Naţională a Republicii Moldova va fi dat în exploatare gazoductul Iaşi-Ungheni în prezenţa premierului Iurie Leancă, premierului român Victor Ponta şi Comisarului european pentru energetică Gunter Oettinger. Lucrările se desfăşoară într-un ritm susţinut, conform programului coordonat între cele două guverne şi Comisia Europeană. Ne bucură foarte mult faptul că îndată cu finalizarea lucrărilor, există deja şi un interes din partea companiilor occidentale din domeniul energetic, care văd mare perspectivă în acest proiect şi care pot veni, eventual, şi cu investiţii importante în domeniul energetic şi care va spori şansele conectării Republicii Moldova la piaţa europeană de gaze naturale. Noi vorbim şi de conectarea Republicii Moldova şi la piaţa europeană de electricitate, deoarece în paralel se desfăşoară lucrările de conectare a reţelelor electrice.”

Europa Liberă: Doamnă ministru, s-a anunţat şi vizita preşedintelui belarus, Aleksandr Lukaşenko, la Chişinău. Ce scop ar urmări această vizită?

Natalia Gherman: „Republica Belarus rămâne în continuare un partener important al Republicii Moldova în domeniul comercial-economic. Apreciem foarte mult decizia Belarusului de a nu se alinia la politica partenerilor ruşi în ceea ce priveşte restricţiile impusele la importurile moldoveneşti, mai ales importurile agricole. Deci, Belarus, a propos, şi Kazahstan au declarat ferm că vor continua relaţia reciproc avantajoasă cu Republica Moldova în domeniul comerţului. Preşedintele Belarusului vine să confirme acest fapt şi am dori să discutăm cu dumnealui extinderea şi aprofundarea acestor relaţii, în primul rând, în domeniul economico-comercial.”

Europa Liberă: Şi să străduim şi asupra relaţiei moldo-americane. Recent Senatul Statelor Unite ale Americii a adoptat o rezoluţie privind strângerea legăturilor cu Republica Moldova şi sprijinul pe care continuă să-l ofere pentru integritatea teritorială. Rezoluţia cere Federaţiei Ruse să-şi retragă trupele armate şi să înceteze sprijinirea mişcărilor separatiste din Republica Moldova. Este o cerinţă pe care o auzim de ani buni, dar Moscova pare să nu aibă urechi de auzit, când este vorba despre angajamentele pe care chiar Federaţia Rusă şi le-a asumat.

Natalia Gherman: „Adoptarea acestei Rezoluţii a fost o continuare logică a dezvoltării relaţiei moldo-americane, de care am beneficiat mai ales în ultimii 2-3 ani. Ne-au vizitat ţara un şir de senatori şi congresmeni americani, a fost în vizită Secretarul de stat Kerry, eu am întreprins o vizită de lucru la Washington, premierul Leancă a fost oaspetele vicepreşedintelui Joe Biden ş.a.m.d. Pe parcurs a fost lansat şi Parteneriatul strategic între Republica Moldova şi Statele Unite ale Americii, care este foarte bine structurat, avem patru grupuri de lucru pe cele mai importante subiecte în relaţiile bilaterale.

Toate aceste schimburi şi toate aceste dialoguri pe care le purtăm acum într-o manieră foarte pragmatică, de fapt, şi au condus la recunoaşterea calităţii relaţiei bilaterale moldo-americane şi la recunoaşterea perspectivelor acestei relaţii. Rezoluţia a fost votată la iniţiativa unui grup mare de senatori americani, a fost pe deplin susţinută şi reflectă asupra subiectelor şi domeniilor care sunt importante atât din punct de vedere politic pentru Republica Moldova, cât şi din punct de vedere economic, potenţialului investiţional. Şi tot ce este foarte important – se recunoaşte perspectiva europeană a Republicii Moldova. Deci, Statele Unite ale Americii sprijină în totalitate parcursul european al ţării noastre, ceea ce inspiră încredere în succesul acestui obiectiv.”

Europa Liberă: Faptul că Washingtonul cere Federaţiei Ruse să-şi retragă armata de pe teritoriul Republicii Moldova credeţi că ar putea să o facă pe Federaţia Rusă să fie mai cooperantă în atingerea acestui deziderat?

Natalia Gherman: „Consider că acest demers nu poate fi ignorat. Statele Unite ale Americii sunt, de fapt, o ţară care consecvent promovează acest deziderat atât în cadrul dialogului bilateral ruso-american, cât şi în cadrul organizaţiilor şi organismelor internaţionale. Ne apropiem de summit-ul NATO, care va avea loc la începutul lunii septembrie. Ne putem aştepta la reiterarea acestui demers din partea aliaţilor Republicii Moldova din cadrul NATO. Să nu uităm că şi Republica Moldova a contribuit în anul curent la succesul misiunilor Alianţei de promovare a securităţii şi stabilităţii pe continentul european, am trimis un contingent în KFOR. Datorită acestui fapt vom fi invitaţi şi la summit-ul Alianţei, în premieră. Şi sper, avem toate premisele, să contăm pe solidaritatea din partea Alianţei acum mai mult ca niciodată.”

XS
SM
MD
LG