Linkuri accesibilitate

Patria sufletească a lui Putin (LaPunkt)

„Câmpul de lângă Torez, Ucraina, este mai aproape de București decât este Parisul și chiar Berlinul. La noi, mirosul cumplit al masacrului se simte mai acru” - scrie Sever Voinescu în Evenimentul zilei. Textul exprimă, între altele, și temerea că profanarea cadavrelor victimelor, după doborârea avionului de pasageri malaiezian de către separatiștii proruși, nu este percepută la adevărata dimensiune de occidentali: u cât ești mai departe, cu atât te întrebi mai mult <este, oare, posibil?> îți răspunzi, ca un om civilizat, <nu se poate!> și aștepți de la ziare și de la politicienii pe care i-ai votat explicațiile care te scutesc de groaza de a privi monstrul în ochi așa cum un pește prost așteaptă să înghită momeala fără să știe că în ea e cârligul ucigaș”.

O nouă analiză despre dispoziția Occidentului de a sancționa Rusia. Laura Bretea scrie pentru europuls, iar textul este preluat de contributors, și pornește de la o anecdotă: „după ce Federația Rusă a ocupat Crimeea, un vice-președinte al federației a anunțat că Rusia era gata să înceapă colonizarea Lunii. Pentru că rușii sunt pregătiți să sufere pentru o idee grandioasă”. „Dacă rușii sunt pregătiți să sufere, noi suntem?”, se întreabă autoarea. Laura Bretea reia tabloul pozițiilor adoptate de statele Uniunii Europene în privința sancționării Rusiei și vorbește direct despre ”apatie”. Doar trei țări occidentale au susținut sancțiunile - Suedia, Luxemburg și Finlanda-, iar din Est numai Polonia, România și Țările Baltice. În opinia ei,un indicator este și faptul că în rubricile de politică externă ale marilor cotidiene conflictul israelo-palestinian ocupă mult mai mult spațiu decât știrile din Ucraina”. Un alt indiciu: nici Statele Unite nu au mers propriu-zis la sancțiuni economice, ci ”s-au limitat la acțiuni împotriva persoanelor din anturajul lui Putin și măsuri legate de accesul la piața de armament americană”. Tânăra analistă consideră că fără sprijinul statelor mari europene nu se va schimba nimic. Presa din Rusia pare capabilă să mobilizeze populația ca să suporte efectele sancțiunilor, atâta timp cât a fost capabilă să răspândească eficient minciuni și manipulări legat de doborârea avionului malaezian. Putin nu a avut nicio clipă intenția să asume vreo responsabilitate a Moscovei., de aceea, ezitările Occidentului, care încă ”se minte” că poate discuta în mod rațional cu Putin, sunt o greșeală. Pentru Laura Bretea, între măsurile urgente pe care ar trebui să le ia Uniunea Europeană se numără securizarea frontierelor Ucrainei, eventual cu ajutorul unei misiuni de monitorizare a frontierelor, așa cum este cea din Georgia.

Pe site-ul lapunkt, Marius Stan prezintă istoria dramatică tătarilor din peninsula Crimeea pornind de la filmul Haytarma (Întoarcere). Panorama informativă ajunge însă și la chestiunea anexării Crimeii de către Federația Rusă, cu observația că „politica sovietică a naționalităților nu a fost atât de uniformă pe cât s-au chinuit cei de la Kremlin să convingă. În deciziile politice de la Moscova (...) au primat mai cu seamă variabile arbitrare precum utilitatea directă (...), locația geografică a grupului, densitatea acestuia, caracteristicile culturale”. Marius Stan consideră că nu altfel s-a procedat acum, în Rusia lui Putin: pentru acești tătari „patria (...) sufletească rămâne Crimeea. În vreme ce patria sufletească a lui Vladimir Putin rămâne Uniunea Sovietică… s-au schimbat parte din actori, dar piesa de <teatru istoric> pare a fi, în linii mari, aceeași”.

XS
SM
MD
LG