Linkuri accesibilitate

Constatările Raportului asupra Dezvoltării Umane 2014.

Peste 80% dintre moldovenii care traiesc in saracie sunt din localitatile rurale, iar diferenta dintre nivelul de trai al oamenilor la sate si orase este in crestere in comparatie cu anii trecuti. Concluzia este menționată in Raportul Dezvoltarii Umane facut public astazi de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare din Republica Moldova. Studiul mai constata ca lipsa bunastarii la sate se datoreaza accesului limitat la educatie si serviciile de sanatate. In Indexul dezvoltarii umane, Moldova se plaseaza pe pozitia 114, fiind in aceeasi categorie cu tari precum Turkmenistan, Uzbekistan, Irak...

Locuitor de la sat, fără bani pentru a-şi plăti studiile şi fără garanţia unor servicii medicale de calitate – astfel poate fi schiţat, în baza constatărilor Raportului Dezvoltării Umane, portretul cetăţeanului moldovean care trăieşte în sărăcie.

Studiul mai arată că femeile se confruntă cu discriminare pe piaţa muncii, iar statisticile locale demonstrează că acestea fac cele mai multe munci neplătite şi că, spre deosebire de bărbaţi, ele dedică de două ori mai mult timp îngrijirii copiilor.

Dacă nu se vor lua măsuri pentru redresarea situaţiei, Republica Moldova riscă să devină „victima sărăciei”, spune expertul în politici publice din cadrul PNUD Moldova, Alexandru Oprunenco:

Alex Oprunenco

Alex Oprunenco

„Ceea ce vedem e un fel de „cerc vicios” în care mulţi copii se nasc în mediul rural, în familii deja sărace şi în care mama sau tata nu au studii superioare. Respectiv, şi copiii lor au mai puţine şanse să ajungă la o educaţie mai bună, ceea ce duce, respectiv, la perpetuarea eşecului în ceea ce priveşte asigurarea educaţiei, pentru că acest lucru, mai târziu, la eşecul combaterii sărăciei monetare.”

Decalajul în ce priveşte condiţiile de trai la oraş şi sat este izbitor şi la capitolul acces la canalizare, or, spune Alexandru Oprunenco, doar 1 % dintre locuitorii din mediul rural au acces la sisteme publice de canalizare, situaţie care implică riscuri pentru sănătate.

Concluziile raportului pentru Dezvoltare Umană sunt adresate autorităţilor care, aşa cum se aşteaptă experţii PNUD Moldova, vor ţine cont de acestea la reformarea, de exemplu, a sistemului de pensii sau a celui de educaţie.

De asemenea, sugeerază directorul executiv al centrului analitic „Expert-Grup”, Adrian Lupuşor, de indicile dezvoltării umane ţin cont şi ţările donatoare atunci când aleg în ce domenii să-şi îndrepte ajutoarele financiare:

Adrian Lupușor

Adrian Lupușor

„Asemenea indicatori oferă o imagine mult mai completă privind performanţele economice şi sociale ale ţărilor, deoarece Produsul Intern Brut – principalul indicator macroeconomic, nu reflectă integral cum se schimbă nivelul de trai al populaţiei. Asemenea indicatori cu siguranţă au o pondere importantă atunci când donatorii evaluează proiectele derulate până acum sau atunci când donatorii planifica proiecte spre domeniile care ar necesita o asistenţă mai sporită.”

După Indicele dezvoltării umane, ţările lumii sunt împărţite în patru categorii – cele cu o dezvoltare umană foarte înaltă – printre acestea o bună parte dintre statele din Uniunea Europeană, dar şi Australia sau Statele Unite ale Americii, urmate de ţări cu dezvoltare umană înaltă, aici regăsim vecinile România şi Ucraina, dar şi Federaţia Rusă sau Georgia. Republica Moldova, care se plasează pe locul 114 din 187 de ţări, poate fi găsită în categoria ţărilor cu o dezvoltare medie, alături de Irak, Uzbekistan, Turkmenistan şi o parte din ţările africane. Clasamentul îl încheie ţările cu un nivel de dezvoltare umană scăzut ca Sierra Leone, Ciad, Congo sau Nigeria.

Constatările globale ale Raportului Dezvoltării Umane arată că aproape 1 miliard de oameni din întreaga lume trăiesc cu puţin peste un dolar pe zi, iar aproape 2,2 miliarde de oameni sunt săraci sau aproape săraci.

XS
SM
MD
LG