Linkuri accesibilitate

„Un Parlament care funcţionează defectuos, netransparent şi impredictibil”


Reprezentanţi ai societăţii civile sunt dezamăgiţi că legiuitorii nu şi-au onorat promisiunea de a adopta mai multe legi considerate de ei prioritare.

Mai multe organizații neguvernamentale din Republica Moldova au făcut mai demult o listă de proiecte legislative pe care ar fi vrut ca parlamentul să le discute în regim de prioritate: de exemplu legea privind reprezentarea femeilor. Acum, când parlamentul este deja în vacanţă, activiștii fac bilanțul împlinirii cererilor lor. Alla Ceapai.

Reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale notorii, dar şi ai Consiliului naţional de participare şi ai Consiliul ONG-urilor, au insistat, să fie adoptate şapte proiecte de legi, considerate de ei prioritare, întrucât să regăsesc şi în programul de guvernare a actualei coaliţii. Din cele şapte proiecte doar patru au fost adoptate însă doar în prima lectură, chiar dacă au aşteptat luni de zile rândul ca să intre pe agenda legislativului. Iată ce spune Alexei Buzu de la Consiliul ONG-urilor:

„A fost pentru ochii lumii şi a societăţii civile că s-au votat aceste legi. Într-un parlament care funcţionează atât de defectuos, netransparent şi impredictibil votarea în prima lectură nu înseamnă nimic.”

Trei dintre aceste proiecte de legi votate în prima lectură au tangență directă cu modul în care va fi desfășurată campania electorală ce urmează să înceapă în trei luni. Este vorba de finanţarea partidelor politice, reprezentarea femeilor în politică şi transparenţa proprietății mass-media. Chiar dacă deputaţii, la revenire din vacanţă, le vor adoptă în lectură finală, e puțin probabil ca aceste legi să devină aplicabile în scrutinul din toamnă, spun reprezentanţii societăţii civile. Pe lângă termenul întârziat de adoptare experţii au obiecții şi la conţinutul acestor legi, care, mai curând, sunt expresia unui compromis politic de natura sa amortizeze la maxim iniţiativa incomoda. Nicolae Panfil de la Coaliţia pentru alegeri libere şi corecte spune că majoritatea parlamentară şi-a asigurat un nou scrutin electoral fără reguli prea stricte. Neadoptarea în timp util a legii privind finanţarea partidelor nu va mai oferi posibilitate CEC să întreprindă măsurile necesare pentru a verifica minuţios finanţele partidelor angajate in scrutin şi pentru a sancţiona concurenții electorali care comit abuzuri în acest sens:

„Partidele puteau să dea dovadă de mai mult discernământ şi pentru că suntem în prag de campanie electorală puteau să demonstreze că vor o campanie curată, transparentă şi cu bani la vedere. Dacă proiectul nu va fi adoptat în lectura a doua nici în această toamnă există riscul ca şi pentru alegerile locale din 2015 să nu avem un scrutin transparent .”

Directorul API Petru Macovei sugerează că majoritarii şi-au asigurat viitorul scrutin electoral comod şi din punct de vedere mediatic. Dacă va fi votată definitiv, legea privind transparenţa proprietarilor mass-media va avea efecte vizibile doar în lună mai anul viitor, termenul limită în care instituţiile media ar urma să-şi declare proprietarii şi beneficiarii adevăraţi, nu doar cei declaraţi in acte. Până atunci însă textul legii ar trebui îmbunătăţit, inclusiv prin stabilirea unui mecanism clar de punere în aplicare, spune Petru Macovei:

„În textul legii trebuie să fie prevăzute expres ce anume trebuie să declare proprietarii instituţiilor media, inclusiv structurile acționariatului şi beneficiarii finali. La moment este prevăzut doar declararea cine sunt fondatorii dar nu şi proprietarii reali. În opinia noastră dacă această lege nu va fi adoptată şi efectele ei nu se vor face simțite până la sau în timpul alegerilor parlamentare din noiembrie ne vom confrunta din nou cu situaţia când proprietarii din umbră a instituţiilor de presă vor influenţa alegerea liberă şi conştientă a cetăţenilor manipulând opinia publică, prezentând favorabil anumiţi concurenţi electorali şi prezentând într-o lumină nefavorabilă alţi concurenţi electorali.”

Şi proiectul de lege privind reprezentarea femeilor în politică, inclusiv introducerea unei cote minime de femei în rândul deputaţilor, s-ar putea să nu aibă efecte la alegerile parlamentare din noiembrie constată Alexei Buzu.

Riscul neadoptării în lectura finală planează şi asupra proiectului de lege privind controlul tutunului. Ghenadie Ţurcanu de la Consiliul ONG-urilor se arată convins că această iniţiativă este foarte incomodă pentru unii politicieni şi forţe politice interesate de patronarea industriei tutunului. Expertul întrevede şi în acest caz mize electorale:

„Prevederile proiectului de lege nu sunt acceptabile şi nu sunt convenabile cuiva din politicieni, din forţele politice care sunt finanţate de către industria tutunului în diferite campanii prin sponsorizări, inclusiv nu poate fi exclusă şi finanţarea campaniei electorale din aceşti bani.”

Cât priveşte celelalte trei proiecte legislative asupra cărora au insistat reprezentanţii societăţii civile, două nici nu au ajuns în Parlament, nefiind avizate de Guvern, iar al treilea proiect, numit convențional „legea 2 la sută” , care ar oferi dreptul cetăţenilor să direcționeze parte din impozite unor organizaţii neguvernamentale sau culte religioase deocamdată este învăluit de mister.

Contactaţi de Europa Liberă unii dintre deputaţii majorităţii parlamentare au spus că legea a fost votată în lectura a două, alţi deputaţi au zis însă că nu îşi amintesc să fi dezbătut şi votat această lege. Şi reprezentanţi ai societăţii civile, între care Sergiu Ostaf de la Consiliul Naţional pentru participare, se declara nedumeriţi de parcursul bizar al acestui proiect, ceea ce ar certifica, la părerea lui Ostaf, lipsa de transparenţă şi graba cu care Parlamentul a votat în ultimele zile zeci de proiecte de legi.

Lipsa de transparenţă a însoţit şi legile pentru care guvernul Leancă şi-a asumat răspunderea politică în faţa Parlamentului sugerează Sergiu Ostaf:

„Guvernul în mod normal ar fi trebuit să adopte acest pachet de lege de asumare a responsabilității cu redacțiile finale a proiectelor de legi ca noi să vedem de fapt despre ce este vorba. Şi aceste 11 proiecte de lege să meargă în parlament şi noi să vedem exact pentru ce îşi asumă responsabilitatea guvernul. E o carență care contează foarte mult.”

Reprezentanţii societăţii civile care îi cer guvernării socoteala nu exclud că tărăgănările ar putea avea la baza posibile disensiuni din interiorul coaliţiei de guvernare, neînţelegeri care au determinat şi asumarea responsabilității politice de către Guvern, ipoteză pe care partidul premierului Leancă încearcă să o dezavueze.

XS
SM
MD
LG