Linkuri accesibilitate

Despre ce vorbeşte graba cu care parlamentarii aprobă legile pe final de sesiune şi înainte de campania electorală din toamnă?

Înainte de vacanţa parlamentară deputaţii au votat o serie de legi, unele dintre care au aşteptat luni de zile rândul ca să intre pe agenda legislativului. Acestea se referă la cota de reprezentare a femeilor în politică, la transparenţa proprietății mass-media şi la finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale. Parlamentul a mai aprobat în primă lectură un proiect de lege care oferă împuterniciri sporite Serviciului de Informaţii şi Securitate, precum şi o iniţiativă de amendare a peste 20 de legi, având în vedere statutul special juridic al autonomiei găgăuze. Despre ce vorbeşte graba cu care parlamentarii aprobă aceste legi, la final de sesiune şi înainte de campania electorală din toamnă?

În opinia experţilor, nu este prin surprindere faptul că la încheierea acestei sesiuni parlamentare asistăm la un maraton de şedinţe în plen cu zeci de proiecte în agendă. Adoptarea în regim de urgenţă a legilor cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, modificarea Codului Audiovizualului si reformarea sistemului de finanţare a partidelor politice şi a campaniilor electorale a fost cerută cu insistenţă şi de mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile.

Analistul politic Corneliu Ciurea notează că aprobarea acestor legi a fost tărăgănată îndelung, în pofida promisiunilor, întrucât nu ar fi existat consens politic sau au fost tratate cu nepăsare. Faptul că aceste legi au fost votate în primă lectură pe ultima sută de metri iar în cazul finanţării partidelor deputaţii au decis ca norma să intre în aplicare după scrutinul electoral din toamnă, relevă un joc politic în jurul unor iniţiative incomode pentru deputaţi, susţine Corneliu Ciurea:

„Pe de o parte nu agreează aceste legi pentru că ele creează probleme pentru funcţionarea partidelor politice, deci nu există un interes din partea deputaţilor pentru votarea acestui set de legi. Pe de altă parte există o presiune destul de mare din partea comunităţii internaţionale, în toate acele trei legi, şi există de asemenea şi o presiune ceva mai mică din partea societăţii civile. Deci aflaţi între nicovală şi ciocan, deputaţii noştri se dedau la acte de imitaţie, promovând, dar nu până la capăt, nişte legi ciuntite, care nu vor funcţiona, însă ei vor putea să raporteze că au adoptat aceste legi.”

Ion Tăbârţă, expert de la Centrul de Analiză şi Consultanţă Politică „Politicon” consideră că graba cu care legislativul a adoptat aceste legi este motivată de faptul că în toamnă deputaţii vor intra în campanie electorală. Din acest motiv, spune el, este logic să se aprobe acum proiectele care au întârziat să ajungă în atenţia deputaţilor:

„Pe lângă aspectele obiective legate de semnarea acordului de asociere, putem să spunem că s-au adunat anumite restanţe pe care ei acum le lichidează. De fapt sunt nişte legi foarte mult discutate în societatea moldovenească , cred că legea cu privire la finanţarea partidelor politice de la buget este discutată cel puţin de vreo cinci ani şi pe undeva este obiectiv faptul că aceste legi vor intra deja în condiţiile unui nou legislativ pentru că actualul legislativ, practic i-a rămas foarte puţin de funcţionat şi încă nu ştim cum s-ar aplica pentru această campanie, pentru acest legislativ.”

Ion Tăbârţă nu exclude existenţa unor interese de partid şi în cazul promovării proiectului de lege, care se referă între altele la locul Autonomiei Găgăuze în cadrul sistemului administraţiilor publice locale. În cazul acestui proiect, opinează Corneliu Ciurea, chiar a fost nevoie de grabă, întrucât situaţia din regiune dictează o îmbunătăţire a relaţiilor dintre Chişinău şi Comrat:

„Chiar dacă există supărări şi nemulţumiri din partea unor membri ai coaliţiei proeuropene, eu cred că acest proiect de lege este unul într-adevăr prioritar, pentru că el are drept scop să nu permită tensionarea relaţiilor în interiorul Republicii Moldova, deci el cumva face notă discordantă faţă de celelalte proiecte de legi. El este motivat de contextul regional, de posibilităţile unei escaladări a tensiunilor în zonă şi noi avem nevoie de linişte în interiorul Republicii Moldova.”

Pentru o parte din legile pe care deputaţii aşa şi nu au reuşit să le aprobe în această sesiune răspunderea şi-a asumat-o azi Guvernul. Este o decizie fără precedent iar legile care vor fi adoptate de executiv fără votul deputaţilor din parlament se referă la majorarea salariilor pentru angajaţii din educaţie, cultură şi știință şi la reforma în justiţie.

XS
SM
MD
LG