Linkuri accesibilitate

Ştirea se uită, jurnalistul rămîne


Ziariști adunați în gara Harkov la sosirea trenului cu rămășițele pămîntești ale celor uciși în catastrofa aviatică din Ucraina de est

Ziariști adunați în gara Harkov la sosirea trenului cu rămășițele pămîntești ale celor uciși în catastrofa aviatică din Ucraina de est

Noua frenezie jurnalistică transmite spectatorului că numai ştirile trimise de jurnalişti agitaţi sau proţăpiţi în puncte cheie merită numele de ştire.

Există un anume exhibiţionism care trece, mai nou, drept jurnalism. Ultimul exemplu, poate fi văzut zilnic în relatările jurnaliştilor de tot felul, americani, ruşi, englezi, francezi, care se agită la marginea cîmpului unde s-a prăbuşit avionul malaezian. Unii caută poziţii cît mai dramatice lîngă resturi cît mai dezolante. Alţii relatează ca la meci apropierea vreunei maşini necunoscute.

La celălalt capăt al neorocirii, în faţa aeroportului din Amsterdam, stau de zile în şir jurnalişti care opresc trecători şi pun întrebări melodramatice. În alte cazuri, jurnaliştii au ajuns la concluzia că sînt autentici numai dacă relatează din piscină, dacă trebuie să relateze despre sezonul de vacanţă.

Alţii se cocoaţă pe cai pentru că au de spus ceva înainte de vreo mare cursă de cai. La fel de bravi sînt jurnaliştii care stau de pază în faţa Ministerului Transporturilor pentru a trimte ştiri despre schimbarea codului rutier sau în faţa vreunei farmacii pentru a anunţa că s-au scumpit medicamentele.

Dorinţa de a da caracter autentic a luat-o razna. O ştire transmisă dintr-un punct neutru pare necredibilă. Noua frenezie jurnalistică transmite spectatorului că numai ştirile trimise de jurnalişti agitaţi sau proţăpiţi în puncte cheie merită numele de ştire. De multe ori, la sfîrşit, publicul reţine foarte exact cine şi de unde a transmis dar nu mai poate spune care a fost ştirea.

XS
SM
MD
LG