Linkuri accesibilitate

Nimeni (II)


Singura problemă a ştirii uluitoare despre adevărata soartă a avionului malaezian e că e un pericol pentru consmator şi dacă e falsă şi dacă e adevărată. Dacă e vorba de ştiri fabricate, e limpede că minciuna conduce mediile de informare ruseşti, că propaganda oficială a înghiţit presa iar publicul din Rusia e tras pe sfoară în stil mare. Dar dacă ştirile sînt adevărate?

Admiţînd, fie şi o clipă, că lucrurile stau aşa cum spun mediile de informare ruseşti, concluzia e una singură: lumea e un loc de nebuni în care se întîmplă lucrurile cele mai smintite. Dacă e adevărat că un guvern sau un serviciu secret a fost în stare să încarce 300 de morţi ţinuţi proaspeţi patru luni şi să-i plimbe cu avionul din Olanda în Ucraina, atunci, da, orice om cu scaun la cap trebuie să se păzească de ce vine de afară şi de cei din afară. În fond, cine pune morţi în avioane şi îi aruncă de sus, poate face lucruri şi mai grozave. Iar cei ce vin din afara Rusiei trebuie priviţi cu mare grijă. Căci un străin, oricît de plăcut la vedere sau bun la suflet, e doar o amăgire. De sub aparenţe poate ţîşni orice: otrava, minicuna, curvia, crima.

Dacă mediile de informare ruseşti au găsit adevărul, atunci singurul loc sigur pe lumea asta e Rusia şi, în anumite cazuri, naţiile declarate prietene de conducătorii de la Kremlin. Excepţiile sînt puţine, Lumea e mult mai întinsă şi mai rea. Viaţa te obligă la două lucuri. Nu mai multe. Să stai cu ochii deschişi şi să îţi crezi conducătorii. Orice ar face şi orice ar spune, conducătorii au dreptate, pentru că nimic nu mai poate fi de mirare într-o lume de draci şi nebuni porniţi împotriva Rusiei. Sigur, o astfel de viaţă nu e uşoară. Nervii slăbesc şi îndoiala se strecoară pînă la uşa vecinului care poate fi mai puţin pregătit şi, cine ştie, a devenit o unealtă în mîna răului plin de bani şi miraje. Tensiunea e peste tot. Nimeni nu ţi-e prieten sau îţi e prieten pînă într-o zi în care ceva îl dă de gol. Şi toate astea pentru ce? Negreşit din invidie furioasă pe curăţenia şi munca unor oameni care nu trăiesc în lux dar sînt cinstiţi. Altfel, la ce bun atîta prăpăd de bani şi putere cheltuite împotriva Rusiei? Un lucru măcar e limpede: traiul omului de rînd rus, aşa cum e el, mai bun sau mai rău, e adevărata cale în viaţă. Altfel n-ar fi pizmuit cu atîta răutate şi pus la încercare cu asmenea alcătuiri drăceşti. Din acest punct de vedere, se vădeşte că lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Şi pe vremea comunismului, aceiaşi uneltitori se ocupau cu aceleaşi porcării. Comuniştii au făcut greşelile lor dar, una peste alta, au ţinut Rusia de partea binelui, iar oamenii cinstiţi au dus un trai apărat.

Multă lume va spune că, dimpotrivă, lucrurile nu aveau cum să rămînă la fel după căderea oficială a comunismului. Ţara s-a deschis, Internetul şi televiziunea liberă au deschis fereastra către lume. Ruşii înnecaţi în 70 de ani de propagandă comunistă vor reveni cu bucurie în lumea reală. Un singur lucru nu trebuie uitat. Şi Internetul şi televiziunea şi oamenii au nevoie de libertate. Iar libetatea nu vine de la sine şi nici măcar nu e în mod obligatoriu victorioasă.

Încă un lucru: cine poate dovedi că autorul acestor rînduri există şi că el nu e un nume fals sub care se ascunde soţia Primului Ministru al Olandei. Cine? Nimeni.

Traian Ungureanu

Fost parlamentar european (2009 – 2019), din partea PD-L (Partidul Democrat Liberal, apropiat președintelui Traina Băsescu) și ulterior a PNL (Partidul Național Liberal).

Jurnalist în România, între 1983-1988, Traian Ungureanu a lucrat la BBC, redacția pentru România, între 1989 – 2003. După care a devenit colaboratorul extern al Europei Libere, unde a scris despre politica din România și Europa, a ținut o cronică sportivă iar după ce a devenit europarlamentar, o cronică europeană. Semnează un blog politic și în fiecare vineri, un Jurnal de corespondent de la Londra.

Opiniile autorului nu reprezintă, neapărat, punctul de vedere al radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG