Linkuri accesibilitate

Igor Boţan: „Nu există la modul principial probleme în funcţionarea autonomiei găgăuze.”

Parlamentul a adoptat vineri o lege care să pună în concordanţă legislaţia naţională şi prevederile legate de statutul special al autonomiei găgăuze. O cerere veche a conducerii autonomiei dar care s-a materializat după ce în februarie a fost organizat referendumul, nerecunoscut, privind posibilitatea de secesiune. Acesta este subiectul discuţiei lui Vasile Botnaru cu analistul Igor Boţan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţiei Participativă ADEPT.

Europa Liberă: Vorbim despre amendamentele operate de Parlamentul Republicii, astfel încât ulojenia, legislaţia autonomiei găgăuze să fie funcţională. De ce a trebuit atâta amar de vreme ca legislatorii să-şi dea seama că e nevoie de asemenea ajustări şi, mai ales, făcute, hai să recunoaştem, sub presiunea, dacă nu chiar şantajul, Comratului?

Igor Boţan: „Adoptarea de către Parlament în prima lectură a modificărilor la un şir de legi care se referă la funcţionarea unităţii cu statut special Gagauz Yeri este rezultatul conflictului care a apărut în luna februarie legat de aşa-zisul referendum de independenţă amânată a Găgăuziei.”

Europa Liberă: Deci, dacă nu puneau piciorul în prag găgăuzii, era să mai rămână situaţia la fel?

Igor Boţan: „Eu cred că lucrurile sunt exagerate. Nu există la modul principial probleme în funcţionarea autonomiei găgăuze. Există un pretext permanent care este invocat de găgăuzi, atunci când apar tensiuni între Chişinău şi Comrat.”

Europa Liberă: Dar ajustări s-au făcut totuşi, de exemplu, dreptul găgăuzilor de a participa la desemnarea comisarului, procurorului.

Igor Boţan: „Aceste lucruri au existat şi înainte. De aceea tocmai găgăuzii acum spun că nu sunt mulţumiţi şi nu acceptă aceste modificări.”

Europa Liberă: Dar, de exemplu, reprezentantul Adunării Populare care să stea în permanenţă în Parlament ca un „ochi al soacrei” sau un „ochi de veghe”? Acestea sunt lucruri principiale sau acestea sunt de ochii lumii?

Igor Boţan

Igor Boţan

Igor Boţan: „Aceste lucruri nu sunt principiale. Lucrurile principale au fost soluționate în 1994. Există un mit precum că atunci când s-a soluţionat problema găgăuză în 1994...”

Europa Liberă: Adică nu li s-a dat maximum, cât au vrut ei?

Igor Boţan: „Chipurile, politicienii de la Chişinău verbal le-ar fi promis găgăuzilor, să fim atenţi aici (!), că vor aduce Constituţia Republicii Moldova în conformitate cu anumite cereri ale găgăuzilor, lucru care mi se pare ieşit din toate normele general acceptate. Acest mit este invocat în permanenţă şi se spune că Chişinăul, adică ţara Republica Moldova, nu şi-a adus Constituţia în conformitate cu acele promisiuni din 1994.”

Europa Liberă: Ca, de exemplu, să nu fie stat unitar, să nu fie limba moldovenească sau română limbă de stat?

Igor Boţan: „Acestea sunt deja variaţii care apar în funcție de acutizarea conflictelor, cum a fost în 2002, cum a fost în 2014. În prezent lucrurile ţin de faptul că autonomia găgăuză este orientată spre Federaţia Rusă, iar Republica Moldova îşi are parcursul deja de 20 de ani, dacă îl putem numi aşa, de integrare europeană. Aici a apărut această neînţelegere, acest conflict. Și pentru că este acest conflict, se invocă de cei de la Comrat, de segmentul radical, că Chişinăul nu şi-a onorat niciodată obligaţiunile.”

Europa Liberă: Ceea ce a făcut acum Parlamentul ar putea remedia situaţia?

Igor Boţan: „Sunt nişte precizări. De exemplu, Legea privind administraţia publică locală recunoaşte că autonomia găgăuză are un statut special, nu este o unitate administrativă de nivelul doi, cum sunt raioanele, ci are un statut special.”

Europa Liberă: Adică şapoul s-a schimbat...

Igor Boţan: „Şapoul, da. Deci, se recunoaşte acest lucru. La numirea procurorului, sunt lucruri foarte interesante legate de faptul că deja nu procurorul general numeşte procurorul din Găgăuzia, la propunerea Adunării Populare, ci în urma unui concurs şi în urma consultărilor. Cei din Găgăuzia spun că este un pas înapoi, pentru că înainte – la propunerea Adunării Populare, acum – după consultări şi în urma unui concurs. Sunt lucruri, să le zicem aşa, de precizare, dar ele nu schimbă în mod cardinal situaţia. Până acum această autonomie găgăuză funcţiona în cadrul Republicii Moldova. Acum acest proiect de lege, care încă nu a fost votat în variantă finală, prevede că teritoriul Găgăuziei este teritoriu inalienabil al Republicii Moldova. Acest lucru vine ca un răspuns, putem intui, la aşa-zisul statut de independenţă amânată. Deci, din această perspectivă, sigur că cei din Gagauz Yeri, segmentul radical, nu este mulţumit.”

Europa Liberă: Adică, şi-a făcut efect invers?

Igor Boţan: „Efectul nu e invers. Efectul este de precizare, dar nu putem spune că el schimbă fundamental situaţia pe care am avut-o până acum.”

Europa Liberă: Dar faptul că s-au aşteptat la mai mult, aceasta ar putea antagoniza şi mai mult relaţiile Chişinău-Comrat?

Igor Boţan: „Comisia specială stabilită de Parlament cu grupul de lucru care a elaborat acest proiect s-a consultat cu reprezentanţii OSCE, cu misiunile diplomatice, cu Consiliul Europei. Deci, găgăuzii, mă refer la cei din segmentul radical, s-au putut convinge că lucrurile în Republica Moldova în privinţa autonomiei găgăuze sunt o.k., nu există niciun fel de probleme. Acum în Parlament există acest proiect de lege şi nu este votat nici de liberali, şi nici de comunişti. Comuniştii spun că ei nu pot vota un astfel de proiect de lege atâta timp cât cei din Găgăuzia nu-l acceptă în totalitate. Liberalii spun că prea mult li se dă găgăuzilor şi apar elemente de federalism. Pentru că într-un stat unitar autonomia găgăuză trebuie să se încadreze întocmai în elementele statului unitar, iar, de fapt, găgăuzii prin această consultare la numirea procurorului, a şefului carabinierilor, deci, autorităţile centrale trebuie să consulte Adunarea Populară, lucru care este specific pentru sisteme federale. Aceasta este marea problemă, pe de o parte, pentru liberali care nu acceptă, pe de altă parte, pentru comunişti care au susţinut referendumul, iar acum se fac că nu înţeleg despre ce este vorba.”

Europa Liberă: Condiţia cea mai importantă – perna financiară, perna de oxigen. Autonomia găgăuză actualmente are suficienţi bani ca să pretindă o autonomie adevărată?

Igor Boţan: „Cred că da. Şi lucrurile demult au fost aranjate. Sigur că găgăuzii în permanenţă, şi acest lucru îl ştim, vor să aibă şi vama lor, şi punctele lor vamale pe care să le controleze ei, lucruri care sunt inacceptabile chiar într-un stat federal. Organele de ocrotire a normelor de drept, organele de apărare a intereselor economice şi a hotarelor ţărilor chiar federale, se fac în baza unor structuri ierarhic destul de rigide şi nu poate fi vorba despre cerinţe de a avea vamă etc.”

Europa Liberă: Deci, nu este o problemă economică, e o problemă eminamente politică? Pentru că administraţia găgăuză vrea să taie oricând poala, să-şi revendice dreptul de a părăsi Republica Moldova, dacă nu este de acord cu cursul general de politică externă?

Igor Boţan: „În linii mari, aveţi dreptate. Totuşi vreau să revin la acel mit, ei consideră că au făcut o mare cedare Republicii Moldova în 1994 şi au fost traşi pe sfoară, fiindcă li s-a promis mai mult decât ar exista.”

Europa Liberă: Adică ar fi vrut să fie ca şi transnistrenii, separaţi şi independenţi?

Igor Boţan: „Există această dorinţă a lor. Nu întâmplător în permanenţă menţionează că în momentul soluţionării problemei transnistrene vor să aibă un statut similar cu cel al Transnistriei. Și mesajul lor este că exemplul pe care îl dă Găgăuzia transnistrenilor este unul negativ, de aceea Chişinăul trebuie să facă cedări astfel încât statutul Găgăuziei să fie unul atractiv şi pentru transnistreni, care, eventual, ar putea accepta reintegrarea ţării. Deci, este o mitologie care e demult elaborată, de vreo 20 de ani, şi care, aşa cum spuneam, atunci când apar tensiuni între Chişinău şi Tiraspol, este invocată.”

Europa Liberă: Pentru un ascultător neavizat sau care nu intră în amănunte, cum aţi răspunde la întrebarea dânsului: a fost astfel dezamorsată „bomba găgăuză” sau nu?

Igor Boţan: „Bomba găgăuză” a fost dezamorsată odată cu intrarea în pană a proiectului Novorosia, pe care l-a înaintat Vladimir Putin. Alte probleme nu există şi există temei pentru ca între Chişinău şi Comrat să existe cele mai armonioase relaţii. Am văzut că acest proiect de lege întăreşte statutul başcanului, guvernatorului Găgăuziei în calitate de membru din oficiu al guvernului, reflectă atribuţiile lui, face ordine în ierarhia actelor normative pe care le adoptă puterea centrală şi cea regională, a făcut această delimitare dintre nivelul doi al administraţiei publice locale şi statutul special al Găgăuziei. Deci, sunt nişte precizări care sunt utile, din punctul meu de vedere, dar nu schimbă în mod fundamental relaţiile dintre Chişinău şi Comrat. Mai există un fapt, am menţionat, au avut loc consultări cu OSCE, cu Consiliul Europei, dar a fost la Chişinău şi la Comrat preşedintele Parlamentului din Turcia, care a sfătuit găgăuzii să se conformeze normelor care deja sunt dezvoltate, poate merită să fie precizate. Şi am văzut care a fost atitudinea autorităţilor de la Comrat.”

Europa Liberă: Aceasta pentru că Turcia le recomandă să accepte cursul european, ceea ce Comratul nu vrea.

Igor Boţan: „Dar, în rest, şi statutul special al Găgăuziei a fost consultat cu Comisia de la Veneţia, cu OSCE, cu Consiliul Europei. Deci, nu există probleme de principiu. Există căutarea nodului în papură, atunci când există probleme de ordin politic, care nu plac găgăuzilor cum sunt abordate, soluţionate de autorităţile centrale.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG