t
Presa de la București a urmărit pas cu pas detaliile legate de avionul malaezian doborât la granița Ucrainei cu Rusia. Astăzi, concluzia dominantă e cea exprimată de cancelariile occidentale, cu un accent discret pe amănuntele furnizate de oficiali americani. Din această perspectivă, ministrul român al apărării, Mircea Dușa, este criticat vehement pentru declarația că armata română nu are de ce să fie în alertă - catastrofa aeriană a implicat „doar” un zbor civil. „Dacă prostia ar durea, Armata Română ar trebui să fie în alertă 24 de ore din 24”, scria sâmbătă Adrian Pătrușca în Evenimentul zilei. Comentatorul tinde să dea însă acestei ieșiri nepotrivite a lui Dușa și o semnificație mai gravă: ca și premierul Victor Ponta, ministrul apărării ar visa la „paradisul Euro-Asiatic, sinistră combinație între un Capitalism pervertit și un Stat monstruos, unde poți să furi, să devalizezi, să prazi după pofta inimii, dacă împarți cu mafia de la putere”. Evenimentul zilei a făcut, de altfel, ieri filmul detaliat al clarificărilor succesive în ce privește doborârea avionului malaezian.
Interpretarea faptelor a început chiar de vineri seara în presa românească, în comentariile postate pe paginile electronice ale marilor cotidiene. Laurențiu Mihu de la România liberă scria că avionul doborât a transformat conflictul separatist din Estul Ucrainei într-o problemă a comunității internaționale. „Soarta incredibilă a zborului MH 17 are un potenţial uluitor de a-i trezi pe cetăţenii ţărilor occidentale la realitate (în ceea ce privește Rusia). E un moment de răscruce. Pentru viitor, v-aş recomanda să-l ţineţi minte”.
Tot vineri seara, Andrei Luca Popescu, de la gandul.info, îl citează pe preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, care spusese că Putin se află în faţa unei decizii strategice. El este cel care deţine cel mai puternic control asupra situației din estul Ucrainei şi poate decide să continue sau să spună stop afluxului de armament, know-how şi sprijin militar acordat separatiştilor.
Cristian Câmpeanu subliniază în România liberă că, prin informațiile furnizate de serviciile secrete, americanii pun în discuție responsabilitatea directă a Rusiei în acest atac și „forțează, implicit, națiunile lumii, dar în special Occidentul să ia o poziție fermă față de Rusia lui Putin”. Jurnalistul adaugă că, pe plan intern, cele întâmplate pot deveni „testul adeziunii forțelor politice românești față de parteneriatul cu Statele Unite”.
Concluzia e argumentată cu opiniile a doi foști miniștri de externe, Cristian Diaconescu și Teodor Baconschi, consultați de România Liberă. Diaconescu argumentează importanța declarației foarte timpurii a președintelui Traian Băsescu, și anume că doborârea avionului malaezian este un act terorist. „Doresc să afirm răspicat, spune Diaconescu, că ne putem aștepta de la partenerii noștri, mai ales SUA, la exact atâtea garanții de securitate câtă solidaritate știm să exprimăm” acum, a spus fostul șef al diplomației de la București. Or, Cristian Cîmpeanu trece în revistă reacțiile oficialilor români și constată că doar președintele a fost ferm. Reprezentanții puterii executive - premier, ministru de externe, dar și purtătorul de cuvânt al partidului de guvernămînt - au fost evazivi, prudenți față de Moscova. Tabloul reacțiilor liderilor europeni nu apare nici el mai încurajator în această analiză.
Ziarul Adevărul pune în circulație opinia lui Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române. El crede că Germania împinge lucrurile în direcția unui format de negocieri din care nu se va mai putea ieși: ca și în Transnistria, soarta Ucrainei se va discuta cu separatiștii la masa negocierilor. Așadar, consideră invitatul ziarului Adevărul, e drum deschis către federalizarea Ucrainei și, în egală măsură, a Republicii Moldova.
