Linkuri accesibilitate

Un ziar în fiecare seară: „Jurnal de Chişinău”


Moldova - Pablo, generic, newspapers, undated

Moldova - Pablo, generic, newspapers, undated

Invitata serii este Rodica Mahu, redactor şef la „Jurnal de Chişinău”.

„Mircea V. Ciobanu scrie în comentariul său despre acţiuni, inacţiuni şi contraacţiuni electorale. „Până şi cei care intră, inocenţi, pe acest ring al confruntărilor fără reguli ajung într-un timp să aplice adversarilor lovituri sub centură. Politicienii ar trebui să fie conştienţi de asta, pentru că nu numai acţiunile lor premeditate, gândite ca mişcări electorale, trebuie să aibă efect asupra publicului, ci şi contraacţiunile oponenţilor sunt gândite în acelaşi scop. Simplu spus, nu poţi să mizezi permanent pe nişte acţiuni populiste (proprii), dar atunci când oponentul face la fel, să-l arăţi cu degetul. Ori, atunci când acesta îţi strică imaginea, să te plângi că o face în scop electoral (cu consecinţe negative pentru tine). În general, toate acţiunile sau inacţiunile politicianului sunt electorale.” Mircea Ciobanu trece în revistă câteva dintre cele recente. „A fost impresionantă tentativa de prindere a primarului beat la volan. Şi Criza microbuzelor pare a fi una regizată. Un fel de reacţie la triumful primarului după rateul gonaşilor poliţiei rutiere din ziua semnării acordului de asociere. Aşadar, bătălia este anunţată. Urmează doar să-i faci faţă ori să te retragi. În ultimă instanţă, alegerile intermitente sunt bune pentru diagnoze politice şi chiar au efect terapeutic pentru sistem. Ele nu numai că-i fac pe politicieni să-şi respecte promisiunile, ci îi mai şi stimulează pe oponenţii protagonistului să fie ochiul de veghe, să-i caute nod în papură şi să aflăm şi noi, alegătorii, că unii indivizi pe care am mizat, în care am investit speranţe, pe care i-am ales şi i-am iubit, au trădat cauza, ori sunt… nişte elementari impostori, care au nimerit sus, fiind împinşi de vreun val favorabil”, conchide M.V. Ciobanu.

Svetlana Corobceanu scrie că deşi noul embargo la fructe şi legume impus de Federaţia Rusă era previzibil, interdicţia de export i-a găsit nepregătiţi pe fermierii din RM. Gheorghe Răscoală, un agricultor care deţine o livadă de piersici de 15 ha în preajma or. Ungheni şi care mai mulţi ani a exportat caise, prune şi piersici în Federaţia Rusă, este convins că embargoul impus de Federaţia Rusă are la bază motive politice. Vineri el a fost contactat de către reprezentanţii întreprinderilor din Rusia care l-au informat că nu vor mai putea importa fructe de la el. „Aveam jumătate de maşină încărcată cu caise, am stopat lucrul. Acum maşina stă pe deal. Nu ştiu ce să fac. Mai am peste 20 de tone de caise pe deal, 100 de tone de piersici şi tot atâtea de prune. Am investit anul acesta circa patru milioane de lei în agricultură, am o datorie de şapte milioane faţă de bănci”, spune fermierul. Acesta precizează că mai speră să-şi vândă roada în Ucraina, dar deocamdată nu are nicio certitudine în acest sens. Mihai Cristian, un tânăr producător din raionul Soroca, deţine o livadă de meri şi de pruni. Anul acesta a achiziţionat pesticide pe datorie la un preţ de peste un milion de lei. S-a mai confruntat cu embargoul din 2006, dar atunci a durat o perioadă scurtă şi n-a înregistrat pierderi. „N-am avut niciodată probleme legate de calitatea fructelor cât timp am exportat în FR. Acest embargo e unul politic. Mă aşteptam la el, dar nu am avut timp suficient ca să găsim alte pieţe. Am fost informaţi că putem exporta în Ucraina, dar sunt sceptic ţinând cont de problemele care au loc acum acolo”. Anatol Plăcintă, fermier din comuna Sculeni, raionul Ungheni, consideră că „poate ar trebui să acordăm o atenţie sporită aspectului fructelor noastre, cât priveşte calitatea şi gustul acestora, ar mai vrea ei aşa fructe!”, afirmă fermierul. Cu vreo 12 ani în urmă, a sădit o livadă cu meri şi vie pe o suprafaţă de 100 de ha. „Imediat ce am înţeles că am putea să ne confruntăm cu un nou embargo, am căutat pieţe alternative. Am rezolvat parţial această problemă. Am încheiat contracte cu producători din România, o anumită cantitate de fructe o vom exporta în regim de liber schimb. Avem înţelegeri cu producători din Belarus şi Kazahstan. Sperăm ca aceste ţări să nu preia exemplul Rusiei”, a spus el.

Carolina Chirilescu abordează tema destinaţiilor de vacanţă ale moldovenilor. Astfel, în plin sezon estival, după litoralul Mării Negre, ei aleg traseele montane (Valea Prahovei, Slănic Moldova etc.), lacurile sărate, staţiunile balneare, Transfăgărăşanul, Transalpina şi circuitele prin oraşe. Până la ora actuală, peste 4000 de turişti din Republica Moldova au achiziţionat sejururi la litoralul românesc. Numărul de persoane poate fi şi dublu deoarece mulţi merg cu maşinile personale. Pentru ca numărul de turişti moldoveni care se odihnesc în România să crească, este nevoie de mai multă promovare a turismului, mai ales din partea României. „Dacă România se va promova puternic în Republica Moldova, anul viitor litoralul românesc ar putea primi 100.000 de turişti moldoveni », consideră reprezentantul unei cunoscute firme.”

XS
SM
MD
LG