Linkuri accesibilitate

La sfîrșit de săptămînă cu EL, Valentina Ursu și interlocutorii ei: săteni din Vărzărești, Tudor Dragancea și Arcadie Capcelea.

Chișinăul și-a anunțat dorința de a se apropia de Uniunea Europeană încă pe timpul guvernării comuniştilor, când preşedintele țării era Vladimir Voronin. Bruxellesul a încercat să răspundă la aceste aşteptări ținând cont de interesele Uniunii Europene, acestea fiind instaurarea stabilităţii şi menţinerea bunăstării în Europa. Iar dacă reformele în cadrul Acordului de Asociere vor fi realizate, atunci ar putea creşte atractivitatea investiţională și vor fi mai multe locuri de muncă. Despre viitorul european pe care și-l doresc o bună parte dintre cetățenii acestui stat vorbim la acest sfârșit de săptămână.

Oricine poate avea acces la textul Acordului de Asociere. Acordul moldo-comunitar a fost publicat în Monitorul Oficial. Documentul va intra în vigoare însă numai după ratificarea lui de către cele 28 de ţări-membre ale Uniunii Europene. Până acum Acordul a fost ratificat de România, Lituania, Letonia şi Estonia. Printre obiectivele acestuia se

numără asocierea politică şi integrarea economică între părţi, consolidarea democraţiei şi a păcii, dar şi cooperarea internaţională în scopul dezvoltării ţării. Cum este văzută Moldova în contextul european viitor? Am căutat să aflu, poposind cu microfonul Europei Libere în satul Vărzărești, raionul Nisporeni.

„Vin reprezentaţi ai unui partid sau ai altuia, unul duce propaganda de asociere la Vest, altul la Est şi lumea este divizată. Fiind adepții unui partid sau ai altuia, trăiesc că speranţa că cineva le va aduce totul pe tavă. Ar trebui ca toate partidele să pună punct la propaganda câştigării voturilor, să se unească şi să spună adevărul.”

Europa Liberă: Graţie suportului UE, ce s-a reuşit să se facă?

„Au fost reparate drumuri, se construieşte un drum care are o însemnătate foarte mare, uneşte un traseu naţional cu centrul raional. Totodată, pe traseul acesta se găseşte şi Mănăstirea Vărzăreşti, una dintre cele mai vechi mănăstiri de pe teritoriul Republicii Moldova. În prezent se reconstruieşte Casa de Cultură din Vărzăreşti, una dintre cele mai mari din raion.”

Europa Liberă: Au venit bani şi din partea Federaţiei Ruse, care să contribuie la dezvoltarea satului?

„Nu poate să fie aşa ceva. Probabil că nici nu trebuie să aşteptăm pomană de la Federaţia Rusă. Nu cunosc eu, dar cei tineri cu atât mai mult nu cunosc vreun sprijin din partea Federaţiei Ruse.”

Europa Liberă: Este nevoie de această campanie de informare a cetăţeanului ce înseamnă UE, ce înseamnă banii veniţi din Uniunea Europeană sau se descurcă omul şi singur?

„Este foarte necesară.”

„Dacă a vrut Parlamentul să ne integrăm în Uniunea Europeană, a trebuit să ne pregătească.”

Europa Liberă: Dar ce pregătire s-ar fi impus?

„Să ne dea o pensie bună, un salariu bun, să ofere locuri de muncă, să nu plece cetăţenii peste hotare. Noi am rămas cei mai săraci.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ce credeţi: încotro Moldova şi cu cine?

„Singuri. Noi trebuim Europei ca piaţă de desfacere. Odată cu iscălirea Acordului de Asociere şi de Liber Schimb, distrugem producătorul autohton şi economia.”

„Prea mult îi amăgesc ruşii, îi prostesc, Doamne, şi ei nu înţeleg. Îmi place cum a procedat Ucraina, bravo lor. Acolo, lumea cu minte sănătoasă a înţeles, dar la noi lumea este rătăcită, pierdută, nu se uită la alte posturi tv, dar la Prime, unde sunt minciuni călare una peste alta.”

Europa Liberă: Aţi fost în UE? Ştiţi cum este acolo? De unde ştiţi cum se trăieşte în Uniunea Europeană?

„Eu sunt informat.”

Europa Liberă: De unde vă informaţi?

„Ascult Europa Liberă şi alte multe posturi.”

„Dacă în Europa oamenii sunt mai culţi şi noi nu trebuie să nu rămânem în urmă, să facem Europa aici, la noi acasă.”

Europa Liberă: Cum se face Europa aici, acasă?

„Prin muncă. Să deschidă uzinele, fabricile, pentru că aici este economia ţării. Dacă ai lucrat – ai mâncat. Noi ne-am trăit traiul şi ne-am mâncat mălaiul. Dar pentru copii trebuie de luptat ca să aibă temelia lor. Dacă ai făcut temelia, poţi porni şi casa.”

Europa Liberă: Cu cine trebuie să meargă Moldova? Cu Uniunea Europeană sau cu Uniunea Vamală?

„Drumul este unul – în Europa.”

Europa Liberă: Am discutat cu foarte multă lume, care zice că era mai bine cu ruşii.

„De aceea avem cel mai scump gaz din Europa? De atâta ne-au blocat vinurile, fructele, legumele? Nu, aceasta este o eroare.”

„Eu cred că Uniunea Vamală şi CSI-ul trebuie trecuţi în istorie, trebuie de mers înainte. Dar înainte este numai Europa.”

„Este o necesitate a poporului nostru să intrăm în Uniunea Europeană, să avem un trai mai decent cu timpul, nu se va întâmpla în câteva zile.”

Europa Liberă: Nu va veni nimeni de acolo să ne dea.

„Da, nu va veni nimeni să ne dea, noi trebuie să facem singur. În primul rând, trebuie să schimbăm unele legi şi mentalitatea noastră.”

Europa Liberă: Este nevoie să fie modernizat, europenizat satul, statul?

La Vărzărești

La Vărzărești

„Este strictă nevoie. Altfel ne întoarcem la anii ʾ40- ʾ50 din secolul trecut.”

Europa Liberă: Şi, totuşi, este lume care zice că este mai bine cu Rusia decât cu UE.

„Care spun că este mai bine cu Rusia pot să se ducă acolo. Noi tindem spre Europa. Copiii noştri au fost în Europa, au văzut cum este viaţa acolo şi ne spun şi nouă. Cum trăieşte lumea acolo aşa trebuie să trăim şi noi. Ajunge cât am trăit în atâtea nevoi. Tineretul a înţeles că e mai bine să ne integrăm în Uniunea Europeană.”

***

Discuția pe care am avut-o recent la Bruxelles cu Tudor Dragancea, un tânăr care s-a integrat ușor în mediul comunitar, mi-a demonstrat că unii dintre cei plecați sunt îngrijorați de faptul că Moldovei i-ar lipsi, printre altele două lucruri, lideri care să inspire și să aibă viziune. Fără o viziune nu e clar care sunt pașii și, până la urmă, compromisurile necesare, ca să ajungă țara în Uniunea Europeană. Iar fără lideri inspirați cetățenii ajung dezinteresați de viitorul Europei. Totuși, locul Moldovei ar fi în Uniunea Europeană, e de părere Tudor Dragancea, care precizează că a plecat peste hotare de bună voie.

Tudor Dragancea

Tudor Dragancea

Tudor Dragancea: „Fiecare om îşi vede viitorul diferit. Unii decid să rămână în Moldova şi să lupte pentru ţară, şi să-şi facă un viitor pentru ţară, adică sunt patrioţi. Şi alţii luptă pentru valori, mă rog, diferite. Pentru mine este familia şi eu caut să întemeiez o familie şi să pot să-i ofer maximum posibil. Adică, în Moldova aceasta nu era posibil din cauza unui sistem defect, care nu poate să asigure nici elementarul de protecţie socială sau medicală.”

Europa Liberă: Şi chiar tinerii nu pot să se afirme în Republica Moldova?

Tudor Dragancea: „Am colegi care s-au afirmat destul de bine, sunt prin ministere, prin proiecte europene în Moldova. Dar oricum, cu banii pe care îi faci în Moldova sau perspectivele pe care le ai sunt diferite de perspectivele pe care le ai în altă parte.”

Europa Liberă: Faptul că nu ai avut un salariu decent te-a făcut să pleci din Moldova?

Tudor Dragancea: „Este o întrebare complexă, nu un salariu, salariul poate fi decent şi acesta nu este un indicator – salariul.”

Europa Liberă: Dar care este mărimea unui salariu decent?

Tudor Dragancea: „Nu contează, viziunea diferă de la o persoană la alta.”

Europa Liberă: Câţi bani ţi-ar trebui să zici că ai un salariu bun în Moldova?

Tudor Dragancea: „Nu contează, nu este vorba de salariu. Nu salariul mă face să rămân în Moldova şi nu salariul mă face să plec din Moldova. Mă face să plec un întreg sistem, faptul că ştiu că sunt protejat de stat şi că eu, în orice problemă, am în spate statul care mă asigură, indiferent că vorbim de poliţie, de justiţie, de asistenţă medicală sau orice altceva sau chiar de aceeaşi pensie. Eu nu văd aceasta şi sigur că nici nu văd viitorul. De ce să rămân în Moldova să-mi sacrific anii care sunt acum productivi şi în care pot să mă afirm? Sunt diferite cazuri.

Priorităţile mele sunt unele, pentru alţii – altele. Şi am prieteni care la vârsta noastră, de 25 de ani, sunt deja şefi de întreprinderi de stat şi unii care sunt în proiecte europene în Moldova, care o duc bine. Dar să fi fost eu în cazul lor, probabil că nu aş fi fost încă mulţumit, chiar dacă este încă loc de a creşte. Eu, probabil, nu aş fi fost mulţumit, deoarece văd lucrurile diferit de cum le văd alţii.”

Europa Liberă: Aici, în Belgia, ţi-a fost uşor să te integrezi?

Tudor Dragancea: „Sigur. Vorbesc franceza, engleza aproape la perfecţie, şi cu capacităţile pe care le am, şi cu studiile pe care le am, cu diploma din Franţa, cu uşurinţă mi-am găsit un loc destul de bun de muncă.”

Europa Liberă: Şi jobul îţi aduce satisfacţie?

Tudor Dragancea: „Da. Am lucrat şi în Moldova, am lucrat pentru străini în Moldova şi am lucrat pentru moldoveni, în companii destul de mari, dar în ambele cazuri vezi contrastul, care este diferenţa între mentalitatea noastră şi mentalitatea lor, dintre evaziune şi corectitudine, este diferită percepţia fiecăruia.”

Europa Liberă: Faptul că ai plecat, alţi semeni de-ai dumitale se află la muncă în alte ţări din Occident, înseamnă că sunteţi mai puţin patrioţi decât cei care au rămas, totuşi, să activeze în condiţiile care există în Republica Moldova?

Tudor Dragancea: „În Moldova nu cred că sunt mulţi patrioţi, majoritatea au dublă cetăţenie, fie că este rusească, fie că este română, majoritatea română, probabil. Deci, cum poţi să defineşti patriotismul prin dubla cetăţenie? Ce înseamnă patriotismul? Care este definiţia? Dai totul pentru ţară, contribui la dezvoltarea ţării?”

Europa Liberă: Se zice că nu trebuie să întrebi ce îţi oferă ţara, întreabă-te ce poţi tu oferi ţării.

Tudor Dragancea: „Sigur. Dar când oferi totul statului, gândeşte ce poţi avea în schimb de la stat în zilele când este mai greu… Că neapărat ajungem la aceasta… Cei care au rămas acasă sunt, într-un fel, patrioţi. Nu pot să vorbesc pentru altcineva acum.”

Europa Liberă: Cât de mult te preocupă pe tine viitorul Republicii Moldova şi, în general, ce viitor îţi doreşti să aibă statul?

Tudor Dragancea: „Părinţii mei sunt acolo, rădăcinile mele sunt de acolo…”

Europa Liberă: Cine făureşte viitorul Republicii Moldova?

Tudor Dragancea: „Noii patrioţi.”

Europa Liberă: Se vorbeşte mult despre această eurointegrare. Voi vedeţi Moldova mai aproape de UE?

Tudor Dragancea: „Când vorbim de integrarea europeană, vorbim de nişte criterii, la care Moldova ar trebui să corespundă pentru a se integra în Uniunea Europeană, sunt criteriile de la Maastricht şi nu prea văd cum Moldova le-ar realiza în următorii ani.

Să începem de la rata inflaţiei, deficitul bugetar, fluctuaţia monedei – sunt indicatori că economia Moldovei nu este la punctul în care ar putea ajunge într-o economie puternică, pentru a contribui la creşterea economiei unei regiuni, Uniunea Europeană. Şi pentru moment eu nu văd Republica Moldova să contribuie şi interesul Republicii Moldova de a intra, pentru a primi ajutor. Acum nu văd cum Republica Moldova, în următorii zece ani, s-ar integra, reieşind din criteriile de aderare. Aşa văd eu lucrurile, dar cine ştie, poate şi greşesc.”

***

Despre nevoia eurointegrării am discutat și cu Arcadie Capcelea, fost ministru al Mediului și Amenajării Teritoriului care actualmente lucrează în calitate de consultant de mediu la Banca Mondială, instituție financiară care oferă asistență țărilor sărace. Plecat de câțiva ani peste Ocean, în Statele Unite ale Americii, el revine de câteva ori pe an acasă și spune că schimbările în bine, deși lent, dar se fac simțite.

Arcadie Capcelea

Arcadie Capcelea

Arcadie Capcelea: „Da, schimbările sunt, se văd. După semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană vor continua, evident, discuţiile despre orientările politice, dar să sperăm că vectorul politic deja este definitiv pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: De ce credeţi că acest vector avantajează statul Republica Moldova?

Arcadie Capcelea: „Este clar că în viitorul apropiat nu putem vorbi de deschiderea pieţei de muncă pentru cetăţenii noştri, despre creşterea economică bruscă etc., lucruri care sunt destul de pragmatice şi care într-adevăr îi interesează pe oameni. Dar este vorba că urmează ne orientăm spre nişte valori, nişte sisteme de dezvoltare care sunt durabile şi care sunt mult mai avansate decât cele din Est, spre exemplu.”

Europa Liberă: Oamenii, totuşi, se întreabă care vor fi beneficiile pe care le promit şi guvernanţii pentru cei de la firul ierbii?

Arcadie Capcelea: „Beneficiile eu cred că sunt multiple, inclusiv asistenţa financiară care este oferită pentru dezvoltarea diferitelor ramuri ale economiei naţionale. În primul rând, pentru sectorul agricol vor fi accese la noi resurse care vor fi alocate sau vor fi disponibile pentru Republica Moldova, vor fi posibilităţi de a spori competitivitatea

Ne mişcăm spre o civilizaţie mai avansată, cu valori democratice, cu experienţă şi posibilităţi de a ne acorda asistenţă...

producţiei noastre, vom avea acces la o piaţă care este predictibilă, care nu este motivată politic, unde nu apar peste noapte nişte cerinţe care nu sunt explicabile şi nu corespund nici chiar cerinţelor Organizaţiei Mondiale a Comerţului etc.

Este vorba că ne mişcăm spre o civilizaţie mai avansată, cu valori democratice, cu experienţă şi posibilităţi de a ne acorda asistenţă ca să corespundem unui nivel mai înalt de dezvoltare şi unui trai mai decent. Dar aceasta nu se va produce peste noapte.”

Europa Liberă: Dar care ar trebui să fie relaţia dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă? Pentru că imediat după ce a fost semnat şi ratificat Acordul de Asociere a Moldovei la UE s-au început aceste presiuni economice care se fac asupra Moldovei.

Arcadie Capcelea: „Ar trebui să fie relaţii de parteneriat, relaţii bazate pe interese economice. Eu cred că este în interesul Rusiei şi al Moldovei de a avea relaţii normale, dar care trebuie să se bazeze, iarăşi, pe acele cerinţe care sunt stipulate nu numai în Acordul Organizaţiei Mondiale al Comerţului, dar inclusiv pe acele acorduri care sunt stipulate pentru ţările CSI.

Eu nu sunt specialist să vă spun la concret, dar cred că guvernul actual promovează o politică destul de pragmatică în acest sens şi declară în permanenţă, şi încearcă de a stabili aceste relaţii obiective pe criteriile şi cerinţele care reies din documentele menţionate.”

Europa Liberă: Câţi ani i-ar trebui Moldovei pentru a ajunge în UE?

Arcadie Capcelea: „Depinde de foarte multe circumstanţe. Dacă nu vor fi provocările pe care le avem în permanenţă, dacă va fi o mişcare într-o singură direcţie posibilă şi se vor promova reformele, dacă nu se vor produce schimbări majore inclusiv în cadrul UE, pentru că şi acolo sunt nişte mişcări tectonice, spre exemplu, Marea Britanie atrage atenţia asupra problemei legate de stoparea procesului de întărire a centrului din Bruxelles ş.a.m.d. Sunt foarte multe circumstanţe de care depinde viteza spre Uniunea Europeană.

Dar dacă totul va decurge bine, luăm exemplul ţărilor mai puţin avansate, care au fost acceptate în Uniunea Europeană, aceeaşi Portugalie, Grecie, ţări mai puţin dezvoltate: Bulgaria, România, alte noi ţări, au parcurs acest drum în vreo 10 ani. Într-adevăr este un termen destul de îndelungat, este important ca noi să ne orientăm spre Uniunea Europeană, care ne creează condiţii mult mai favorabile sau ne orientează spre un mod de viaţă mult mai durabil.”

Valentina Ursu

Valentina Ursu

Europa Liberă: Domnule Capcelea, nivelul de trai al populaţiei, performanţele guvernului sau, din contra, lipsa performanţelor executivului, ale clasei politice, în general, toate aceste lucruri influenţează opţiunea politică a unei societăţi. În momentul în care bunăstarea sau nivelul de trai este în creştere, valorile democratice sunt mai puţin fragile sau mai puţin vulnerabile şi, deci, mai puternice. Dar din discuţiile pe care le am, mai ales, în mediul rural, pentru că acolo merg la sfârşit de săptămână, în cele mai dese cazuri, şi anume la sate aud deseori constatări că în sărăcie nu îţi vine să te gândeşti la eurointegrare; că avem apă, dar nu o putem folosi, mai întâi canalizare, după aceea eurointegrare. Dumneavoastră, cel care sunteţi specialist superior pe probleme de mediu la Banca Mondială, aţi fost şi ministru al Mediului, vă rugăm să enunţaţi la microfonul Europei Libere câteva probleme din domeniul ecologic, a căror rezolvare ar apropia mai mult ţara de Uniunea Europeană.

Arcadie Capcelea: „Problema alimentării cu apă şi canalizarea sau epurarea apelor este o problemă prioritară, deoarece ştim că majoritatea oamenilor trăiesc la sate. La sate mai puţin de jumătate din populaţie, în jur de 45%, au acces la sursă de apă centralizată, ceilalţi folosesc apa din fântâni, care la nivelul de 80% nu corespunde cerinţelor sanitaro-igienice. În ultimul timp, în ultimii 5-10 ani, se investeşte tot mai mult şi acesta este un domeniu prioritar, şi guvernul acordă atenţia necesară în acest domeniu.”

Europa Liberă: Construcţia apeductelor ar fi una dintre priorităţi...

Arcadie Capcelea: „Aici apare a doua problemă despre care guvernul are cunoştinţă, dar încă nu acordă atenţia necesară este vorba de începutul epurării apelor. Noi furnizăm apă, dar apele acestea se duc neepurate în cursurile de apă de suprafaţă.”

Europa Liberă: Sugestia dumneavoastră pentru consumatorii de apă: din Nistru şi din Prut, apa poate fi folosită?

Arcadie Capcelea: „Corespunde cerinţelor sanitaro-epidemiologice. Evident, ele trebuie tratate, purificate, dar, în fond, corespund. Pe când, în foarte multe locuri în republică apele sunt poluate cu nitraţi, în special, sau cu diferiţi compuşi chimici. Trebuie tratare preliminară, cu costuri enorme.”

Europa Liberă: Deci, apa ar fi o problemă. Care e altă problemă?

Arcadie Capcelea: „Probabil că mai majoră este, totuşi, problema degradării solurilor.”

Europa Liberă: Moldova se mândreşte de ani buni că ar avea cel mai fertil sol...

Arcadie Capcelea: „Corect. Încă putem să ne mai mândrim, dar procesul de degradare a solului continuă şi s-au accelerat odată cu

Investiţiile actuale în protecţia solului sunt la nivelul de 15-20%, comparativ cu perioada de până la independenţă...

reforma agrara. Prima problemă este că nu sunt investiţii în acest sector, investiţiile actuale în protecţia solului sunt la nivelul de 15-20%, comparativ cu perioada de până la independenţă.

A doua – s-a distrus infrastructura de deservire a conservării solului, sistemul de investigare agrochimică, de deservire şi ameliorare a solurilor. Deci, importanţa lor şi proporţia activităţilor s-a redus esenţial. Evident, sistemul de pregătire a cadrelor de agronomie sau a specialiştilor care se ocupă cu fitotehnia sau zootehnia nu este la nivelul la care ar trebui să fie.

A treia problemă ar fi problema pădurilor. Suprafaţa terenurilor împădurite ar trebui să fie mai mare, poate de 15-17%. Dar este vorba despre alt aspect, vorbim despre tăierile ilegale, vorbim de menţinerea fondului actual. În cadrul unui program de asistenţă pentru Republica Moldova am avut două studii – „Consumul masei lemnoase în republică” şi „Volumul tăierilor ilegale”. Deci, volumul tăierilor ilegale după statistica oficială este mult mai mic decât consumul de lemn în republică.”

Europa Liberă: Aşa şi se zice, că se intră cu securea în pădure şi se taie în stânga şi dreapta.

Arcadie Capcelea: „Într-adevăr se taie, dar există o întrebare la care trebuie dat răspuns. Acum în republică se consumă în jur de 1 mln 200 mii de metri cubi de lemn. Se colectează oficial în republică 400 de mii de metri cubi. Bine, mai este vegetaţia forestieră din comunităţi, care nu este inclusă în Fondul Silvic, putem vorbi şi de rămăşiţele de lemn de la producerea mobilei, dar, totuşi, decalajul este foarte mare… Aici rămâne întrebarea: la care specialiştii trebuie să dea răspuns.”

Europa Liberă: Dar răspunsul dumneavoastră care este?

Arcadie Capcelea: „Cred că există tăieri ilicite în Fondul Silvic de stat, dar care trebuie depistate de Moldsilva…”

Europa Liberă: Cum le răspundeţi dumneavoastră celor care zic că Fondul Monetar, Banca Mondială acordă bani mulţi Republicii Moldova, iar peste ani şi ani ar trebui generaţii şi generaţii să întoarcă datoriile ţării?

Arcadie Capcelea: „Nu există alternativă, toată lumea ia împrumuturi, mai cu seamă împrumuturile care sunt acordate pentru republică de instituţiile financiare internaţionale, care oferă cele mai ieftine credite. Din considerente politice se poate jongla cu aceste declaraţii, că, iată, noi vom fi datori zeci de ani înainte. Toată lumea se ocupă cu aceasta şi cred că altă cale nu există.”

Europa Liberă: Ce sentimente trăiţi atunci când vi se zice că veniţi dintr-o ţară săracă? Şi cum se vede această sărăcie în Moldova? Pentru că lumea plânge de dimineaţă până seara că o duce rău.

Arcadie Capcelea: „Mie îmi este foarte uşor să răspund la această întrebare, pentru că eu sunt responsabil de foarte multe proiecte, inclusiv în alte ţări din fosta Uniunea Sovietică. Am lucrat iniţial pentru ţările din Balcani, cunosc situaţia din Albania, Bosnia, Herţegovina, Macedonia. După aceea am lucrat mai mult în Asia Centrală, acum lucrez pentru Rusia şi Moldova, cu cele mai multe proiecte pentru mine. De aceea, când vin din ţările respective, mai ales din Kârgâzstan, Tadjikistan, Uzbekistan, comparând cu situaţia din Moldova, pot spune că da, noi suntem poate nu prea avansaţi comparativ cu Cehia sau Slovenia, dar noi avem rezultate destul de bune comparativ cu celelalte ţări din Asia Mijlocie, sunt alte ţări cu un nivel de dezvoltare mai inferior.”

Europa Liberă: Ce leafă l-ar face pe moldovean fericit?

Arcadie Capcelea: „În jur 1000 de dolari. Ca să fie posibil nu numai a consuma, a achita toate plăţile şi serviciile, dar şi a acumula ceva pentru a investi.”

XS
SM
MD
LG