Zeci de producători şi utilizatori de biocombustibil s-au întrunit azi la primul Forum Naţional - Bioenergetica Republicii Moldova. Participanţii spun că piaţa energiei din biomasă s-a extins în ultimii ani, totuşi există anumite constrângeri, cum ar fi preţul redus al cărbunelui adus din Ucraina sau faptul că statul nu are control asupra instituţiilor care au beneficiat de programe de asistenţă, ca acestea să utilizeze cu prioritate biocombustibil.
Până la sfârşitul lunii iulie cabinetul de miniştri ar urma să aprobe o hotărâre care prevede între altele ca instituţiile publice care au instalate sisteme de încălzire pe bază de biomasă să cumpere doar acest tip de combustibil pentru sezonul rece. Această dispoziţie este aşteptată de producătorii de peleţi sau brichete, întrucât unii şi-au pierdut clienţii, fiind instituţii care din varii motive au renunţat la sursele de energie alternativă. Actualmente în toată republica sunt peste 170 de instituţii publice care şi-au instalat sisteme de încălzire pe bază de biomasă, cu ajutorul fondurilor europene. Deocamdată, spune Sergiu Ochincă, producător din raionul Rezina, cea mai mare parte a cererii este asigurată de instituţiile de stat, între săteni fiind mai puţini consumatori ai acestui combustibil:
„80 la sută noi lucrăm cu persoanele juridice mai mult, cu grădiniţe, şcoli. Unde nu prea sunt păduri şi lemne, evident oamenii procură bricheţi, peleţi. În zona de nord unde sunt şi păduri şi alte surse alternative este mai greu, dar în fiecare an lista consumatorilor creşte.”
Producătorii spun că cei puţini care au ales să-şi încălzească casă cu brichete sau peleţi nu au neapărat un cazan ci sobă, dar chiar şi aşa au reuşit să se convingă de eficienţă, având cheltuieli de trei ori mai mici. Alexandru Ciudin din Şoldăneşti spune că, capacităţile de producere nu sunt folosite încă sută la sută, producătorii orientându-se spre lărgirea bazei de clienţi:
„Noi încercăm să colaborăm cu instalatorii de cazane, să ştim că dacă omul îşi instalează cazan, să ştie garantat că el are şi combustibil, ca să fie totul dintr-o mână, totul dintr-un preţ. Fiindcă sunt mulţi intermediari,şi dacă ei iau cu 1700 tona, 1.70 kilogramul, în final el îl vinde cu 2.40 lei, şi atunci devine nerentabil pentru consumator.”
Dacă până nu demult, programele de finanţare ale Uniunii Europene erau destinate instituţiilor publice, acum sunt încurajate să treacă la încălzirea pe bază de biomasă şi gospodăriile casnice. Anul trecut sprijin la instalarea cazanelor au primit 500 de gospodării şi urmează să fie selectate încă 200.
Investiţia într-un cazan poate fi recuperată timp de 5-6 ani. Experţii cred că aceste sisteme de încălzire nu se bucură încă de mare popularitate în rândul cetăţenilor din rând anume pentru că se pune accentul pe investiţia iniţială şi nu se ia în calcul valoarea în timp a banilor. Nicolae Zaharia, specialist în cadrul proiectului „Energie şi Biomasă” este de părere că lucrurile se vor schimba, având în vedere că încălzirea cu gaze naturale devine tot mai costisitoare:
„Sunt oameni care sunt mai inovatori de fire, sunt alţii care sunt mai conservativi. Un factor care ne ajută foarte mult este creşterea preţurilor la gazele naturale, care iminent apasă peste buzunarul fiecărui consumator şi atunci fiecare se întreabă cum ar putea să economisească. Fiecare cetăţean în parte ar trebui să înţeleagă că odată plătind 6 lei pentru fiecare metru cub de gaze, aceşti lei pleacă direct în Rusia, iar dacă plăteşti aceşti şase lei, dar pentru combustibilul din biomasă, aceşti lei rămân aici pe loc.”
Datele unui studiu arată că anual gospodăriile rurale generează circa 3 tone de biomasă care ar putea fi utilizată în calitate de combustibil. Unii producători sunt de părere că este nevoie şi de implicarea autorităţilor în valorificarea biomasei. De exemplu cei care au terenuri agricole, să nu dea foc la paie sau alte reziduuri, dar să le colecteze ţi să contribuie astfel la linia de producere a biocombustibilului, care începând cu anul 2015 va fi testat din punct de vedere al calităţii.
