Linkuri accesibilitate

Rusia și intenția de introducere unilateral de taxe vamale la importul a zeci de categorii de mărfuri din Moldova (Adevărul)


Cum pot agricultorii moldoveni cuceri piaţa UE (Timpul).

Ion Preaşca analizează în „Adevărul” posibilitatea ca Rusia să introducă unilateral taxe vamale la importul a zeci de categorii de mărfuri din Moldova – de la vinuri, fructe şi legume până la mobilă. Autorul face trimitere la date statistice care arată că Rusia este principala piaţă de desfacere doar pentru câteva dintre cele 20 de categorii de mărfuri moldoveneşti vizate de noile taxe. În cazul acestora, impactul va fi simţitor. De exemplu, în 2013 pe piaţa rusească au ajuns circa 90% din exporturile de mere, pere şi gutui, circa 80% din cele de carne, peste 70% din cireşele, caisele şi prunele exportate. În lista mărfurilor pentru care ar putea fi aplicate taxe vamale nu figurează strugurii şi medicamentele, care, de asemenea, au o pondere mare în comerţul moldo-rus.

Valentina Basiul scrie în „Adevărul” că examinarea şi votarea în lectură finală a Codului Educaţiei „au scos la iveală grupurile de interese care au tras jăratic la turta lor în cel mai direct mod”. Astfel, scrie ziarista, limitarea mandatelor rectorilor, prorectorilor şi decanilor la două a câte cinci ani a fost motiv de circ Legislativ, ajungându-se la „anularea anulării votului“, o premieră pentru Parlamentul de la Chişinău.

Portalul „Agora” îl citează pe fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţă, care a scris pe blogul său că Republica Moldova ar putea pierde milioane de lei în cazul litigiului inițiat de un fost acționar al „Victoriabank”. Fostul oficial susţine că reprezentarea țării noastre în instanţele internaţionale poate genera cheltuieli mari, dar şi mai mari pot fi consecinţele deciziilor. Compania s-a plâns la Institutul de Arbitraj al Camerei de Comerț din Stockholm că i-au fost încălcate drepturile privind promovarea şi protejarea investiţiilor capitale.

Luxemburgheza faţă în faţă cu moldoveneasca”, este titlul editorialului semnat de George Damian în „Timpul”. Autorul analizează faptul că deputaţii comunişti au aplaudat plini de entuziasm discursul preşedintei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Anne Brasseur din Luxemburg care a declarat că în Moldova se vorbeşte limba moldovenească. Autorul susţine că Anne Brasseur nici nu avea cum să spună altceva, problema lingvistică este una destul de dificilă în ţara din care provine.

„Situaţia lingvistică din Luxemburg nu prea are legătură cu cea din Republica Moldova. Însă acest lucru nu împiedică propagarea pe mai departe a trăsnăilor care au ca ţintă principală înrăutăţirea relaţiilor dintre Chişinău şi Bucureşti. În perioada următoare va trebui să ne aşteptăm la mai multe astfel de iniţiative şi atacuri. Comunistul Grigore Petrenco tocmai ce a declarat că patria lui este Uniunea Sovietică, ceea ce ne arată încotro va bate vântul în dezbaterile publice care ne aşteaptă în această toamnă”, scrie George Damian.

Victoria Puiu se întreabă în „Timpul” cum pot agricultorii moldoveni cuceri piaţa UE. „În mod cert, precum o spun chiar experții, pieţele de desfacere din Vest sunt mai sigure în timp, însă pătrunderea acestora este mult mai dificilă din cauza cerințelor înalte și a competiţiei”, scrie autoarea. Citat de „Timpul”, viceministrul Agriculturii, Gheorghe Gaberi, susține că fermierii ar trebui să se asocieze în grupuri de producători, pentru a avea produse mai competitive care să cucerească cu succes pieţele europene. Până în prezent, au fost aprobate doar 14 cereri de asociere, deși există mai multe cereri care sunt în curs de examinare, procesul fiind unul complex.

Mariana Raţă scrie în „Ziarul Naţional” că judecătorii din R. Moldova aplică la discreția lor pedepse mai blânde sau mai dure pentru infracțiuni asemănătoare, în funcție de cine sunt inculpații. „Numai în ultimii ani am asistat la condamnări cu suspendare pentru omor, tortură, corupție și la cazuri în care persoane judecate pentru că au furat câteva sute sau mii de lei au fost băgate la pușcărie pentru ani grei”, notează autoarea.

Jurnalista aduce mai multe exemple. „Acum două săptămâni, un magistrat de la Judecătoria Criuleni l-a condamnat la trei ani de închisoare, cu suspendare pe un termen de probă de doi ani, pe un coleg de-al său de breaslă, judecătorul Ion Busuioc, de la Judecătoria Centru, judecat pentru că, în urmă cu doi ani, a lovit mortal cu mașina un bătrân. Judecătorul se deplasa cu viteză mare prin sat, iar bătrânul de 69 de ani traversa regulamentar strada. Chiar dacă omul a murit, judecătorul vitezoman nu va sta nicio zi la închisoare. În schimb, un alt șofer, care de asemenea a lovit mortal un pieton, a fost condamnat în luna mai la cinci ani de pușcărie, cu executarea pedepsei”, scrie Mariana Raţă.

Jurnal de Chişinău” se referă la decizia Comisiei Electorale Centrală, care a dat undă verde colectării semnăturilor pentru referendumul privind revocarea lui Dorin Chirtoacă din funcţia de primar. În cazul în care vor fi acumulate 60 de mii de semnături valabile, 10% din alegătorii din municipiul Chişinău, referendumul pentru revocarea lui Dorin Chirtoacă va avea loc pe 30 noiembrie curent, odată cu alegerile parlamentare. Nicolae Osmochescu, expert în Drept Constituţional, fost judecător la Curtea Constituţională, a explicat pentru „Jurnal de Chişinău” că Dorin Chirtoacă va putea intra în lupta pentru fotoliul de primar chiar dacă va primi vot de neîncredere la referendum.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG