Linkuri accesibilitate

Un interviu cu Ion Preașcă, jurnalist la „Adevărul”.

Experţi ai Fondului Monetar Internaţional au cerut autorităţilor moldovene să supravegheze cu mai multă luare aminte evoluţiile la Banca de Economii şi a altor două instituţii bancare, afiliate acesteia. Potrivit experţilor FMI, situaţia de la respectivele trei bănci, contrar asigurărilor acestora, este fragilă şi ar sta oarecum sub Sabia lui Damocles. Despre ce este vorba şi care ar putea fi dimensiunea riscurilor? Opiniile expertului şi jurnalistului de la „Adevărul”, Ion Preaşcă.

Europa Liberă: Aşadar, dle Preaşcă, experţi ai FMI arată într-un raport că trei bănci afiliate, care împreună ar deţine 28 la sută din activele sistemului bancar sau echivalentul a 20% din PIB ar fi într-o situaţie foarte fragilă, având – cum se spune - expuneri interbancare mari între ele şi, de asemenea, expuneri mari la mai multe bănci ruseşti Ca să fi pe înţelesul tuturor, ce este de fapt expunerea interbancară şi în ce mod sau când poate fi riscantă sau periculoasă?

Ion Preaşcă: „Expunerea interbancară înseamnă că o bancă s-a împrumutat de la alta foarte mult şi dependenţa uneia de alta este foarte mare. Să zicem, dacă banca „A” a dat credite la altă bancă „B” în proporţie de 50% din tot ce ea a acordat credite, ar fi o expunere foarte mare. Sunt anumite reguli impuse de Banca Naţională care prevăd clar că în cazul unor expuneri mari, banca să fie monitorizată mai strict întrucât există un mare risc, pentru că dacă una din aceste bănci ajunge într-o situaţie critică o trage şi pe cealaltă după sine.”

Europa Liberă: Dar e vorba şi că aceste bănci sunt inclusiv vulnerabile în faţa unor bănci ruseşti.

Ion Preaşcă: „Da. Şi asta e partea cea mai curioasă.”

Europa Liberă: De ce situaţia totuşi de la Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială este considerată fragilă de către experţii FMI? Tocmai din acest motiv?

Ion Preaşcă: „Experţii FMI vorbesc doar despre Banca de Economii, dar statisticile Băncii Naţionale şi rapoartele băncilor arată a anumită legătură anume între cele trei bănci. Deci, experţii FMI au evitat să nominalizeze toate cele trei bănci, dar au vorbit în schimb despre Banca de Economii, o instituţie unde statul are o cotă mare şi de aceea ei îi atrag atenţia acesteia. În plus, aceasta e o bancă de sistem, din primele patru, şi e considerată de o importanţă majoră pentru întregul sistem bancar. Şi de aceea, ei atrag atenţia asupra acestor riscuri. Fiindcă în caz de situaţie dificilă la o bancă din primele 4-5, efectele sunt foarte grave pentru întreg sistemului bancar.”

Europa Liberă: Conducerea BEM susţine însă că situaţia de la bancă s-a îmbunătăţit radical şi neagă orice afiliere cu celelalte două bănci… În general de ce ar trebui să se ştie că e afiliere sau nu?

Ion Preaşcă: „Dacă ştim cine sunt proprietarii la toate aceste trei bănci, ne dăm seama cine de fapt le controlează. Asta e important să ştim. Nu cred că FMI se bazează doar pe presupuneri, pentru că deja de doi ani se vorbeşte în mediul specialiştilor că, uite, între aceste bănci este o afiliere. Chiar circulaţia cadrelor între aceste bănci arată o legătură: vice-preşedintele de la Banca Socială a ajuns preşedinte al banca de Economii, un vice-preşedinte de la Unibank a ajuns tot preşedinte la Banca Socială şi invers, tot aşa se circulă. În plus, anterior preşedintele Băncii de Economii, Ilan Shor, avea o rata mare de împrumuturi de la Banca Socială – a fost o investigaţie foarte mare care a arătat că structurile lui erau împrumutate de la Banca Socială, dar drept gaj erau puse activele sindicatelor.”

Europa Liberă: Este pentru prima dată se pare când FMI menţionează deschis afilierea directă dintre Banca de Economii şi alte două bănci, cum remarca un expert într-un articol de-al Dvs. … Cine, de fapt, altcineva sau altceva decât FMI ar fi trebuit să constate afilierea? Vreo structură naţională, cineva din interiorul Republicii Moldova?

Ion Preaşcă: „În primul rând, autorităţile de reglementare: Banca Naţională care este responsabila directă, plus Comisia Naţională a Pieţei Financiare, care are instrumente la îndemână ca să constate. Bine, domnul Drăguţanu spune că nu există p probă directă care să arate aceasta, dar sunt probele indirecte care tot pot fi valabile. ”

Europa Liberă: Şi dacă ar fi dispus de dovezi ce ar fi trebuit să facă Banca Naţională constatând la un moment dat cu instrumentele sale această afiliere cu efecte periculoase pentru întregul sistem bancar?

Ion Preaşcă: „Ceea ce recomandă FMI – monitorizarea strictă a operaţiunilor între aceste bănci şi a circulaţiei capitalurilor, a acţiunilor pe care le întreprind. Pentru că există şi situaţii când acţionează concertat şi atunci, de exemplu, situaţia cu cursul valutar: se înţeleg două-trei bănci, impun un curs foarte mare şi duc la deprecierea leului. Sau politica de creditare, de atragere a depozitelor poate fi coordonată între aceste bănci şi atunci impactul este foarte mare: pentru că dacă o bancă acţionează, este una, iar dacă trei… Noi nu avem un sistem bancar foarte mare: doar 14 bănci. Şi vă daţi seama ce e dacă 3 din ele acţionează concertat. Mai ales că Banca de Economii are cea mai extinsă reţea şi este un simbol, pentru că oamenii încă mai percep Banca de Economii ca o instituţie a statului şi au o încredere mai mare. ”

Europa Liberă: Este firesc să aflăm despre riscuri în care intră sau s-ar afla sistemul bancar de la FMI, şi nu de acasă, de la BNM, de exemplu?

Ion Preaşcă: „Banca Naţională nu ar ieşi niciodată cu asemenea lucruri, pentru că ar arăta că de fapt nu ţine sub control situaţia. Dar în ultimii trei ani Banca de Economii în permanenţă a nimerit în rapoartele FMI, ca şi întregul sistem bancar: FMI este îngrijorat de faptul că împuternicirile Băncii naţionale au fost restrânse prin unele decizii ale Curţii Constituţionale şi cere modificarea legislaţiei astfel încât Banca Naţională să fie protejată legal, acţiunile ei să nu fie blocate prin decizii de instanţă. Fiindcă am văzut anul trecut când un judecător putea să blocheze decizia BNM în cazul unei alte bănci importante şi crea o situaţie foarte penibilă: un judecător a luat o decizie, a plecat în concediu şi mai departe fă ce vrei. Banca Naţională era blocată în a acţiona. ”

Europa Liberă: Poate ne repetăm, dar de ce este important pentru toată lumea, pentru „oamenii simpli” să ştie despre situaţia şi riscurile de la BEM şi afiliatele sale, dacă s-au dat asigurări că „că banii deponenţilor sunt în siguranţă în instituţii financiare serioase”?

Ion Preaşcă: „Pentru că noi vedem deja ce se întâmplă pe piaţă: am văzut în luna februarie când, dacă e să credem Băncii Naţionale, o singură bancă practic a prăbuşit cursul leului, adică a realizat un atac asupra leului şi a avut un efect extrem de negativ. În sistemul bancar au avut loc asemenea schimbări de acţionariat, că acum nu-ţi mai poţi da seama cine e cu cine. Dacă nu urmăreşti zi de zi şi nu cel puţin nu verifici unele date, nu poţi să-ţi dai seama cine pe cine controlează. Am văzut că o bancă este acţionar la o altă bancă, şi e vorba de bănci care concurează. Sunt prima, a doua şi a treia bancă între ele sunt acţionare. Deci, e o situaţia foarte curioasă. Şi nu e vorba doar de Banca de Economii, ci şi de alte trei bănci. Şi Banca Naţională încearcă într-un fel să facă ordine, dar, nesusţinută de alte instituţii de stat, e blocată, nu poate acţiona eficient. Pentru că aici de fapt la nivel politic trebuie să se rezolve astfel de probleme.”

Europa Liberă: Cele trei instituţii bancare de care vorbim deţineau împreună la sfârşitul lui mai, potrivit datelor BNM, o cotă de 63% din toate datoriile băncilor străine faţă de sectorul bancar moldovenesc. Ce trebuie să înţelegem din această situaţie?

Ion Preaşcă: „E o situaţie destul de periculoasă. De exemplu, acum şi SUA, şi UE ar putea aplica sancţiuni mai dure anume sectorului economic rus. Dacă una din aceste băncile ruse care s-a împrumutat de la banca moldovenească nimereşte în lista de sancţiuni, ce se întâmplă cu aceşti bani? Ei sunt blocaţi pe o perioadă nedeterminată şi atunci ce face banca moldovenească dacă are nevoie de ei? Întotdeauna s-a atras atenţia la dependenţa aceasta de răsărit. Mai ales în contextul actul când Rusia ne impune, iată, mai multe restricţii, taxe vamale, examinează alte posibilităţ8i de a influenţa decizii politice din republica Moldova şi nimeni nu exclude că poate fi folosit şi sectorul bancar. Au menţionat şi foşti premieri, şi experţi că e riscant în actuala situaţie să fii atât de dependent de Rusia.”

XS
SM
MD
LG