Linkuri accesibilitate

Admiterea 2014: fără cote pentru grupe de studiu în limba rusă


Loretta Handrabura

Loretta Handrabura

Despre noutăţile admiterii, de vorbă cu viceministrul educaţiei Loretta Handrabura.

Absolvenții de liceu trăiesc în aceste zile fie emoțiile sesiunii de bacalaureat repetate, fie ale apropiatelor examenelor de admitere la facultăți, care încep săptămâna viitoare. Despre admiterii a stat de vorbă Valentina Ursu cu vice-ministra educației, Loreta Handrabura.

Europa Liberă: Ce surprize aduce admiterea 2014 pentru cei care vor să ajungă să fie studenți?

Loretta Handrabura: „În primul rând, am renunțat la cota prevăzută pentru procentul rural-urban. Raționamentele, cel puțin, sunt două. Primul – examenul de bacalaureat are o funcție dublă, de evaluare a performanțelor obținute, a cunoștințelor, competențelor dobândite pe treapta de liceu și, în baza acestui examen se face și admiterea, de aceea nu se introduce și există un segment de persoane care se pronunță că ar fi cazul să introducem și în universități.”

Europa Liberă: Examen pentru admitere?

Loretta Handrabura: „Or, această decizie rămâne la latitudinea universităților, noi acum trei ani am oferit această libertate. Doar parțial deocamdată o aplică, câteva instituții au introdus probele de aptitudini, absolut necesare pentru profilul pentru care depun candidații dosarul. E vorba de Academia de Muzică, Teatru și Arte, alte instituții cu profil vocațional, Universitatea de Educație Fizică și Sport, de asemenea, și Universitatea Tehnică din Moldova, la programele de studii arhitectură și design. Și Universitatea de Medicină este cea care a introdus un interviu într-o limbă străină pentru a-i putea clasifica pe grupe cu predare în engleză, în franceză, deoarece cunoaștem tradiția acestei universități care oferă programe de studii cu o limbă de instruire din cele două de care aminteam. Deci, aceasta ar fi o modificare cu primul raționament. Al doilea – liceele cu cea mai mare capacitate sunt concentrate în centrele raionale și municipiu și aici nu se justifica atunci când se insista pe această cotă rural-urban. Am renunțat de asemenea și la prevederea explicită a cotei pentru grupele cu limba de instruire în rusă. A fost o condiționalitate la insistența reprezentanților minorităților naționale, cei care preferau să facă o facultate în limba rusă, acum ceva ani în urmă. Și tot ei, mai cu seamă, în ultimii doi ani, nu au fost de acord cu libertatea de a depune deopotrivă dosarul și pentru o grupă cu predarea în limba română, și în limba rusă. Or, trebuie să facem ordine și diferență. Și atunci aceste grupe, desigur, se vor crea în funcție de cerere, ca să înțeleagă toți candidații care vor să urmeze un program de studiu cu rusa ca limbă de instruire.”

Europa Liberă: Doamnă Handrabura, după această triere a BAC-ului, numărul celor care vor să facă studii în instituțiile de învățământ superior e mult mai mic. Ce vor face aceste instituții? Vor duce lipsă de studenți?

Loretta Handrabura: „Factorul calității probabil că nu îi va lăsa fără studenți pe cei mai buni. Trebuie să ne decidem odată: ne dorim calitate pe formare de specialiști competitivi și pe piața națională și regională, și internațională sau continuăm cu un învățământ superior de masă, despre care se vorbește în termenii că: „se pregătesc specialiști pe bandă rulantă”. Termen care pe mine mă deranjează, ca și cadru universitar, și din poziția pe care o reprezint astăzi. Fiindcă probabil orice universitate din Republica Moldova își dorește să devină mai atractivă, cu studii de calitate, prin care i-ar atrage și pe studenții din afara Republicii Moldova. Prin urmare, universitățile ar trebui să se deschidă și spre studenții nu doar din Republica Moldova, dar și din țările CSI, sigur și din regiune.”

Europa Liberă: Vorbeam despre numărul mare de universități în Republica Moldova, într-un stat, care este, totuși, mic. Acum mai nou aud discuții că ar putea anumite instituții să fie comasate. Nu își închide nicio universitate ușile pe motiv că falimentează?

Loretta Handrabura: „Două universități deja și-au închis ușile. Au anunțat despre această decizie acum un an, e vorba de Institutul de Studii Contemporane și Universitatea de Studii Aplicative. Rămân cu programe pentru ciclul unu și ciclul doi doar 30 de instituții.”

Europa Liberă: Nu sunt multe?

Loretta Handrabura: „Va veni într-un an de zile Agenția de asigurare a calității în învățământul profesional și atunci vom asista cu toții la o triere a programelor, în primul rând. Fiindcă poate să nu dispară instituția, din cadrul acesteia pot să dispară mai multe programe la care primesc lipsă de încredere sau grad de încredere. Și atunci nu mai suntem în drept să le dăm admitere. Și ei vor fi obligați să își închidă programul, așa cum s-a întâmplat chiar acum recent în România. În cazul în care și acreditarea instituțională va arăta mai multe lacune și faptul că nu există standardele de referință necesare pentru ca această instituție să activeze, nu excludem și faptul că ne vom confrunta și cu dispariția altor universități de pe piața din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Unii rectori susțin ideea că un număr mai mic de candidați în studenți ar putea să afecteze bugetul instituțiilor. Ce credeți că se va întâmpla?

Loretta Handrabura: „Sigur că ar putea să afecteze. După mine, locurile la buget oricum, poate, iarăși, cu excepția științelor educației, programelor la acest domeniu profesional, program la care se înscriu foarte puțini în ultimii patru-cinci ani: informatică, matematică, fizică, la ele, de fapt, fac referință, ar putea în continuare să fie neacoperite. Celelalte științe, ale economiei, drept, științe inginerești, sper să fie acoperite, dar în cazul dat universitățile vor trebui să gândească strategic cum devin atractive și pentru contingentul de absolvenți din alte țări, așa cum fac țările care îi recrutează și îi motivează pe candidații noștri să depună dosarul în afara Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Faptul că tot mai mulți tineri aleg să își facă studii peste Prut, în România, afectează în vreun fel procesul educațional în Republica Moldova? Mă refer la universitățile care se plâng că se duc copiii și învață în România și nu rămân în Moldova?

Loretta Handrabura: „Noi facem parte din spațiul european al învățământului superior unic. Este o competiție și eu nici nu aș vrea să utilizez termenul „afectează” fiindcă noi tot mai mult suntem conștienți că suntem în această competiție, în primul rând, cu universitățile care sunt semnatare ale Declarației de la Bologna și mai cu seamă cele din preajmă, universități care se regăsesc în țări membre UE. Și ați văzut și răspunsurile candidaților noștri. Dânșii, analizând, își dau seama că opțiunile de angajare în câmpul muncii sunt mai mari atunci când absolvești o universitate într-o țară membră UE, în altă ordine de idei și salariul este altul decât în spațiul nostru. Prin urmare, noi trebuie să luăm în calcul aceste lucruri, să oferim programe de studii şi în alte limbi, şi în engleză, şi în franceză, or, aceasta presupune corpul profesoral care să treacă prin formări de ultimă oră. Numai aşa vom putea să rezistăm. Altfel, riscăm să rămânem încorsetaţi şi atractivi doar pentru un segment foarte îngust. Şi asta şi implică riscul ca în timp să fim poate suficienţi de buni, dar să nu avem solicitare din partea candidaţilor.”

Europa Liberă: Ce aduce nou pentru învăţământul universitar Codul Educaţiei, care urmează să fie pus în aplicare începând cu 1 septembrie, dacă trece a doua şi lectura finală în Parlament?

Loretta Handrabura: „Cele mai multe noutăţi se regăsesc pe învăţământul superior. Şansa de a crea consorţii cu alte universităţi şi din ţară, dar şi din afară, de a oferi masterate şi doctorate duble, de a avea mai multe specialităţi duble, mai cu seamă pe domeniul ştiinţe ale educaţiei. Pornind de la problema pe care aţi enunţat-o indirect şi dumneavoastră, factorul demografic în scădere, şi obstacolul de a forma o normă didactică doar dintr-o singură calificare, când ai numai matematică sau ai numai informatică. Introducerea unor structuri suplimentare, cum ar fi Consiliul de dezvoltare strategică şi instituţională, care ar asigura dualitatea puterii în condiţiile în care universităţilor li se oferă libertatea academică şi autonomie universitară extinsă, structură care tocmai va asigura transparenţa gestionării banului public, dezvoltării instituţiei în perspectivă, Consiliul de etică. Mai sunt şi alte prevederi, poate mai mici, acestea sunt cele mai mari, în jurul cărora şi s-a discutat mai mult şi cu actorii educaţionali, dar şi cu ONG-urile, cei care au fost interesaţi de acest capitol.”

Europa Liberă: Ideea ca acele cadre care lucrează în instituţiile universitare să aibă grad de doctor este una pe care o îmbrăţişează cei care profesează în aceste instituţii?

Loretta Handrabura: „Ar trebui să o îmbrăţişeze, fiindcă conceptul modern al universităţii presupune că aceste entităţi trebuie să ofere nu numai programe de formare profesională, dar programe de pregătire a specialiştilor la pachet cu cercetarea şi cu inovarea. Or, progresul tehnico-ştiinţific se datorează în mare parte universităţilor unde s-a dezvoltat baza de cercetare şi de inovare din lume. Şi noi vrem să revenim, să reîntoarcem această activitate universităţilor. Şi am prevăzut-o, a propos, explicit şi în Cod, introducerea ciclului trei, o altă noutate de studii superioare, de doctorat, deschiderea şcolilor doctorale pe lângă universităţi, posibilitatea de a desfăşura activităţi antreprenoriale care ar aduce venituri suplimentare instituţiei tocmai pentru a se dezvolta şi a intra, aşa cum ziceam, într-o competiţie cu universităţi. Poate, da, este mai dificil cu cele care au tradiţii de sute de ani de zile, dar cel puţin de aceeaşi vârstă.”

XS
SM
MD
LG