Linkuri accesibilitate

Deficiențele proiectului „Prima Casă” (Economist).

Într-un articol despre Banca de Economii, publicat odată cu prima ieşire la rampă a preşedintelui Consiliului BEM, Ilan Shor, „Adevărul” menţionează îngrijorările formulate recent de Fondul Monetar Internațional faţă de situaţia acestei instituţii bancare. Banca de Economii are o expunere mare faţă de băncile ruseşti, spune FMI şi cere autorităţilor moldoveneşti să monitorizeze mai strict operaţiunile efectuate de Banca de Economii şi două instituţii afiliate. Conducerea BEM susţine însă că situaţia de la bancă s-a îmbunătăţit radical şi neagă orice afiliere, notează autorul articolului, Ion Preaşcă. „Între BEM şi alte două bănci mijlocii nu există nicio afiliere. La fel nici între acţionarii acestor instituţii“, a afirmat omul de afaceri Ilan Shor ales recent preşedinte al Consiliului BEM. Totodată, Ilan Shor a declarat că banii deponenţilor sunt în siguranţă în instituţii financiare serioase.„Băncile străine în care plasăm mijloacele financiare sunt selectate din rândul celor care au cele mai înalte ratinguri date de agenţiile de specialitate“, a precizat el.

Concluziile unui studiu realizat de Centrul Polonez de Studii Est-Europene împreună cu alte șapte instituții de cercetare şi care avansează ideea că migrația din Ucraina, Belarus și Moldova după liberalizarea vizelor va fi una modestă sunt preluate de „Agora” de pe portalul euobserver.com. 120 de experți în problemele migrației chestionați pentru studiu au sugerat totuşi că regimul liberalizat de vize va avea, ca şi consecințe, o creștere temporară a circulației migraționale, migrația cu ședere pe termene lungi, înclinație spre reîntregirea familiei, tendința de legalizarea migranților ilegali care se află deja în UE și o creștere a migrației în scopuri educaționale.

Jurnaliştii săptămânalului „Economist” analizează de ce proiectul „Prima Casă” nu se bucură de succes printre tinerii moldoveni: constructorii au depăşit şi de două ori termenele de dare în exploatare, fără să existe motive întemeiate pentru acest fapt, mansardele oferite în cadrul proiectului au pierdut orice atractivitate pentru potenţialii cumpărători, iar creditele ipotecare oferite prin intermediul proiectului abia au ajuns la zece în 2013. Deşi edilul capitalei Dorin Chirtoacă aduce numai laude proiectului, dacă lucrurile vor continua în acelaşi ritm, proiectul riscă să devină o ruşine”, notează autorii.

Reporterii „Economist” publică şi un material în care vorbesc despre un „impas economic” în care s-ar fi pomenit regiunea transnistreană „sfâşiată între Est şi Vest”. „Confruntarea dintre Rusia şi Occident, pe fondul crizei din Ucraina, riscă să trimită în recesiune şi regiunea din partea stângă a Nistrului şi asta deoarece infuziunile băneşti venite de la fratele mai mare şi fără de care stabilitatea economică a Transnistriei ar fi de neimaginat, dă semne că s-ar putea rări”, scriu jurnaliştii.

„Ziarul Naţional” publică un articol despre numirea fostului responsabil de securitatea din regiunea transnistreană, Vladimir Antiufeev, în calitate de aşa-zis „vicepremier” al autoproclamatei „republici populare Donețk”. Jurnaliştii citează de fapt portalul dniester.ru care relatează că autoritățile de la Kiev erau sigure că acesta nu are cum să se facă vizibil în Ucraina, din cauză că este dat în căutare. O înregistrare audio, ce datează din martie curent și care dezvăluie convorbirea telefonică dintre așa-zisul ministru al afacerilor interne de la Tiraspol, Ghenadi Kuzmicev, și un reprezentant al Serviciului ucrainean de Grăniceri, Vladimir Grojankin, a fost făcută publică acum. Deși Kuzmicev susținea că știe sigur că Antiufeev este implicat în evenimentele din Crimeea și ar putea să apară în curând în Odesa, Grojankin dă asigurări că acesta nu va apărea în Ucraina, din cauză că este dat în căutare.

XS
SM
MD
LG