Linkuri accesibilitate

Eugen Carpov: „Regretăm foarte mult că Tiraspolul şi Moscova caută tot felul de pretexte şi obstacole artificiale”


Vicepremierul pentru reintegrare, în dialog cu Valentina Ursu.

Situaţia din regiunea transnistreana continuă să îngrijoreze Chişinăul după ce relaţiile dintre Tiraspol şi Rusia par să se întărească, după ce Moldova a semnat Acordul de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană, iar negocierile pentru rezolvarea crizei au fost suspendate la solicitarea Moscovei, care este negociator în acest conflict îngheţat de peste 20 de ani. Valentina Ursu a stat de vorba cu Eugen Carpov, vicepremierul pentru reintegrare:

Europa Liberă: Domnule vicepremier Eugen Carpov, în ultimul timp s-au făcut auzite fraze de genul că în cadrul formatului de negocieri „5+2” discuţiile s-ar purta de dragul discuţiilor. Cine ar fi interesat să poarte discuţii de dragului discuţiilor, dacă ţinem cont de cei şapte actori prezenţi în acest format?

Eugen Carpov: „Formatul „5+2” a fost creat pentru soluţionarea problemei transnistrene. Este adevărat că acum se evidenţiază o încetinire a progresului care poate fi atins în cadrul discuţiilor în formatul „5+2”. Eu aş pune întrebarea altfel, nu cine este interesat ca acest proces să nu fie eficient, dar care sunt factorii care influenţează. Şi dacă ne-am uita ce se întâmplă şi în Republica Moldova, dar în mod special în ultima perioadă în regiunea, în jurul statului nostru, atunci am vedea că procesele cu un caracter distructiv au o arie de acoperire mult mai mare. Şi aici trebuie să ţinem cont şi de situaţia din Ucraina, şi de conflictul dintre Rusia şi Ucraina, şi despre faptul că Republica Moldova se află, undeva, la o linie de mijloc între puteri geopolitice foarte importante pe continentul nostru, este vorba de Moscova, este vorba de Bruxelles, şi nişte mişcări centrifuge. Republica Moldova şi-a declarat foarte clar intenţia de aderare la Uniunea Europeană. Acest scop al Republicii Moldova nu corespunde în totalitate cu viziunea Moscovei pentru regiunile din jurul statului rus. Şi atunci, aici aş vedea anumite conflicte. Şi dacă ne uităm, Chişinăul promovează integrarea europeană, pe de altă parte, Tiraspolul a devenit foarte activ în promovarea ideii aşa-numitei integrări euroasiatice. Şi conflictul de bază este, de fapt, între aceşti doi factori.”

Europa Liberă: Dumneavoastră cum aţi definit constatarea negociatorului din partea Federaţiei Ruse, care a spus că negocierile se poartă de dragul negocierilor?

Eugen Carpov

Eugen Carpov

Eugen Carpov: „Probabil, dânsul avea în vedere faptul că astăzi toţi suntem interesaţi să păstrăm, cel puţin, mecanismul de negociere în formatul „5+2” unul viabil, să nu admitem situaţia care a avut loc anterior, când procesul în formatul „5+2” a fost blocat, cinci ani de zile practic nu au avut loc negocieri. În această perioadă aveau loc fenomene şi procese care nu puteau fi controlate de nimeni.”

Europa Liberă: Bine, procesul nu este blocat, dar mecanismul este neviabil...

Eugen Carpov: „Mecanismul este viabil. Chiar dacă putem să vorbim despre o lipsă de progrese majore, avem paşi importanţi. Doar ca exemplu aş putea să vă aduc decizia pe care am semnat-o nu atât de demult cu privire la instituirea unui mecanism care reglează plata pensiilor pentru locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului care îşi schimbă locul de trai. Dacă un locuitor din regiunea transnistreană se mută pe malul drept, atunci automat sunt utilizate nişte proceduri convenite, cu care suntem de acord şi noi la Chişinău, şi cei de la Tiraspol, astfel ca cetăţeanul să nu simtă acest transfer, să poată primi în continuare pensia aşa cum trebuie să o primească. Avem şi alte rezultate bune. Evident că ne dorim mai mult. Evident că scopul numărul unu al procesului de negocieri este reglementarea politică a conflictului transnistrean. Şi atunci, ajungem la aşa-numitul Coş III, coşul pentru aspecte politice, instituţionale şi de securitate. Adevărat că deschiderea discuţiilor pe coşul respectiv rămâne în continuare blocată, blocată de cei de la Moscova şi cei de la Tiraspol, care consideră că încă nu a venit timpul, că ar trebui să soluţionăm probleme tehnice, după care să trecem la cele politice, viziune care nu corespunde cu cea a delegaţiilor din Republica Moldova, dar şi a majorităţii participanţilor în calitate de mediatori sau observatori.”

Europa Liberă: În ultimul timp, liderul administraţiei tiraspolene Evgheni Şevciuk insistă tot mai mult pe ideea unui „divorţ civilizat” între Chişinău şi Tiraspol. Ce ar însemna acest „divorţ civilizat” şi cum s-ar produce el? Pe de o parte, parcă ar lăsa să se înţeleagă că Transnistria va lupta până la capăt pentru recunoaşterea independenţei. Nu se ştie cine va recunoaşte independenţa unei regiuni secesioniste. Cum înţelegeţi dumneavoastră acest „divorţ civilizat” pe care îl cere el?

Eugen Carpov: „Respectivul concept îl înţeleg ca unul absolut distructiv pentru procesul de negocieri. Pentru că acest concept nu are nicio argumentare juridică, politică, nici pe planul relaţiilor internaţionale. Există nişte realităţi şi trebuie să ţinem cont toţi de aceste realităţi. Există Republica Moldova recunoscută în limita frontierelor care au existat atunci când s-a destrămat Uniunea Sovietică. Nu există niciun actor internaţional care să sprijine o asemenea viziune. Federaţia Rusă care acordă suficient suport regiunii transnistrene, pe plan internaţional, pe plan politic sprijină suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Duplicitar...

Eugen Carpov: „Da, ne-am dori şi noi foarte mult ca declaraţiile să fie sprijinite şi prin acţiuni. În permanenţă abordăm, prin prisma respectivă, relaţia moldo-rusă în raport cu regiunea transnistreană. La nivel politic, atât din partea Ministerului de Externe, cât şi a unor structuri, mă refer la preşedinţia Federaţiei Ruse, avem declaraţii că poziţia oficială a Federaţiei Ruse nu s-a schimbat.”

Europa Liberă: Şi, totuşi, Tiraspolul, sprijinit de Moscova, a obţinut amânarea până la toamnă a unei noi runde de negocieri în formatul „5+2” în chestiunea transnistreană, care urma să aibă loc la mijlocul acestei luni. Este campanie electorală în toamnă. Credeţi că mai este cu putinţă să fie convocată această şedinţă a formatului „5+2”?

Eugen Carpov: „Da. Eu cred că în septembrie şi octombrie noi putem să avem reuniune, aşa cum a propus preşedinţia în exerciţiu a OSCE. Mai mult decât atât, cred că procesele electorale, interne din Republica Moldova nu trebuie să influenţeze mersul negocierilor. Noi avem echipe de negociatori, noi avem un calendar al întâlnirilor, care trebuie respectat, indiferent de ce se întâmplă pe plan electoral. Altfel, noi vom putea să găsim asemenea pretexte pentru amânarea rundelor legate şi de alte evenimente. Dar, totodată, vreau să spun că regretăm foarte mult că Tiraspolul şi Moscova caută tot felul de pretexte şi obstacole artificiale pentru a nu respecta orarul pe care ni l-am propus, de fapt, şi am acceptat cu toţii ca pe parcursul anului să aibă loc nu mai puţin de cinci-șase runde oficiale de negocieri. Evident că un asemenea ritm te ţine angajat, este o permanentă mişcare în căutarea unor soluţii pe probleme fie tehnice, fie juridice, fie politice. Iar dacă apar pauze care durează câte trei-cinci luni, atunci se pierde din viteză.”

Europa Liberă: Credeţi că poate avea vreun efect declaraţia votată recent în Legislativul de la Chişinău, în care liderii de la Tiraspol sunt chemaţi la dialog pe tema aplicării Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană? Pentru că sunt voci care spun că efectul ar putea să fie nul.

Eugen Carpov: „Eu salut declaraţia Parlamentului Republicii Moldova, care prezintă o poziţie foarte clară a coaliţiei de guvernare, în raport cu paşii pe care noi îi întreprindem pentru integrarea europeană şi consecinţele acestor acţiuni pentru regiunea transnistreană. Declaraţia vine să fie ca o mână întinsă celor de la Tiraspol, pentru ca să mergem împreună pe calea care ne poate aduce beneficii şi economice, şi sociale, şi politice pentru fiecare locuitor, fiecare cetăţean al Republicii Moldova. Suntem convinşi că implementarea Zonei de Liber Schimb cu Uniunea Europeană va avea efecte benefice pentru mediul de afaceri şi pe malul drept, dar şi pe malul stâng. Pentru ca să avem această convingere, au fost elaborate studii obiective şi neutre de către parteneri internaţionali. Aceste studii, unele dintre ele, au fost prezentate şi oficial la Tiraspol. Mă refer, de exemplu, la un studiu efectuat de un grup de experţi germani, care au demonstrat că în cazul aplicării Zonei de Liber Schimb, în regiunea transnistreană va exista o creştere de 3-5% pentru economia din regiune. Şi în cazul neaplicării acestei noi forme de comerţ cu Uniunea Europeană, atunci regiunea într-adevăr ar putea să suporte pierderi. Din acest punct de vedere, eu aş vrea ca partenerii noştri de dialog din Tiraspol să lase la o parte aspiraţiile, intenţiile care nu au nimic legat de realităţi şi să treacă la discuţii pragmatice, constructive, pe aspecte care în realitate sunt importante.”

Europa Liberă: Se pare că legăturile mai strânse cu Estul presupun nu doar aspecte economice, ci şi existenţa armatei ruse pe teritoriul din stânga Nistrului, care este privită ca un garant al securităţii. Iată de ce administraţia de la Tiraspol, cât şi populaţia din regiune nu par să accepte schimbarea vectorului răsăritean pe cel european.

Eugen Carpov: „Prezenţa armatei Federaţiei Ruse în Republica Moldova, în special fosta armata a 14-a, care nu are niciun fel de statut şi nici bază juridică pentru a se afla pe teritoriul nostru, este văzută cu ochi diferiţi la Tiraspol, la Chişinău şi la Moscova. Poziţia noastră nu s-a schimbat. Pe teritoriul unui stat neutru, trupe străine fără acordul țării-gazdă nu pot să fie staționate. Din acest punct de vedere, unica soluție pentru ca situația să se normalizeze este retragerea în baza normelor și standardelor internaționale a tot ce înseamnă prezență militară străină din Republica Moldova. Altă parte sunt trupele de pacificare care au fost instituite cu acordul Republicii Moldova în anul 1992. Considerăm că trupele respective au avut un rol important atunci când conflictul a fost într-o fază activă. În continuare Zona de Securitate este monitorizată de respectivele trupe. Noi am vrea foarte mult ca situația din Zona de Securitate să corespundă acordurilor și documentelor semnate pe parcurs. Pe de altă parte, noi vedem abateri serioase de la aceste documente.”

Europa Liberă: Dar nimeni nu penalizează Rusia pentru aceste abateri.

Eugen Carpov: „Sunt întreprinse acțiuni unilaterale, acțiuni care nu se coordonează cu instituțiile și mecanismele de pacificare. Există mișcări de trupe militare și forțe militare care nu sunt coordonate și nu sunt din nou corespunzătoare cu documentele. Din punctul acesta de vedere, Rusia nu poate fi penalizată de către cineva. Rusia trebuie să exercite rolul pe care și l-a asumat atunci când a devenit parte a acestui mecanism, altfel, funcționalitatea și eficiența acestui mecanism va fi pusă sub un mare semn de întrebare.”

Europa Liberă: Există similitudini între felul cum s-a transnistrizat Ucraina și cum a apărut problema transnistreană în Moldova?

Eugen Carpov: „Situația a fost diferită, în 1992 era momentul când Uniunea Sovietică a dispărut și se încerca o reorganizare a teritoriilor care au rămas după dispariția acestui imperiu. Acum vedem o situație geopolitică diferită, dar sigur că multe elemente pot fi văzute în paralel: și mișcările interne cu utilizarea trupelor militare, și nesupunerea către autoritățile centrale, și multe alte elemente pe care ar fi fost foarte bine ca partenerii noștri europeni să le evite, cel puțin, învățând de pe lecțiile pe care le-am trecut noi.”

Europa Liberă: Federația Rusă insistă pe ideea federalizării sau nu s-a discutat vreodată la acest subiect?

Eugen Carpov: „Federalizării Moldovei?”

Europa Liberă: Da, a Moldovei pentru că în Ucraina se discută despre aceasta.

Eugen Carpov: „Și în Republica Moldova s-a discutat despre aceasta. Dacă ne amintim începutul anilor 2000 pe atunci a existat și o comisie care s-a creat pentru elaborarea unei constituții noi a unui stat federal – Republica Moldova, după care a venit și inițiativa rusească, memorandumul Kozak, dar care nu au fost aplicate, nu au fost duse până la capăt. Și foarte bună întrebare ar fi de ce nu au mers aceste proiecte, de ce ele nu au fost finalizate. Răspunsul este unul singur: foarte rapid societatea moldovenească a înțeles că acestea sunt niște planuri nefiabile, ineficiente…”

Europa Liberă: …capcane…

Eugen Carpov: „Adevărat spuneți – capcane care ar fi slăbit statul Republica Moldova și sub nicio formă nu pot fi acceptate. Acum, în ultima perioadă, subiectul respectiv nu se discută, se discută reglementarea conflictului transnistrean în parametrii general acceptați – integritate teritorială, suveranitate și regiunea transnistreană ca parte a Republicii Moldova. Dar detalii vor fi deja discutate atunci când va fi deschis acel Coș III convențional despre care am amintit mai devreme.”

Europa Liberă: Admiteți că presiuni din partea Federației Ruse mai pot fi făcute asupra Moldovei după semnarea Acordului de Asociere?

Eugen Carpov: „Republica Moldova nu trebuie să accepte presiuni din partea oricărui stat din afară. Populația Republicii Moldova are dreptul suveran să își decidă soarta de mai departe. Faptul că noi am semnat Acordul de Asociere nu înseamnă sub nicio formă că acest pas este îndreptat împotriva altor state. Dacă Federația Rusă percepe astfel deciziile Chișinăului, greșește foarte mult. Noi pledăm pentru relații foarte bune cu Federația Rusă pentru că avem un istoric important în comunicarea dintre statele noastre, dar, totodată, vectorul principal pentru dezvoltare în continuare este integrarea europeană.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, dar explicați-ne, vă rog, ce înseamnă pledarea Moldovei pentru relații foarte bune cu Federația Rusă?

Eugen Carpov: „Federația Rusă este un important partener, partener comercial, partener economic, partener cu potențial cultural foarte important. Noi avem niște tradiții, niște legături care nu pot fi neglijate, dar, totodată, trebuie să vedem că în Europa un principiu important este „unitate prin diversitate”. Deci, Federația Rusă trebuie să înțeleagă că între statele din regiune există și diversitate, Moldova își are parcursul său. Republica Moldova este un stat latin, un stat cu o tradiție și civilizație europeană, spre care tindem și cred că vom ajunge acolo exact unde ne dorim, în Uniunea Europeană.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG