Linkuri accesibilitate

Declaraţia Parlamentului din 10 iulie


„După ceea ce s-a întâmplat în Georgia, în R. Moldova şi în Ucraina, noua arhitectură regională, când va venit timpul designului ei, nu va putea să omită reglementarea transnistreană.”

Europa Liberă: Cui îi este adresat textul acestei declaraţii? Viitorilor alegători ai alianţei la guvernare sau, totuşi, este mesajul pentru uz extern?

Igor Boţan: „Declaraţia Parlamentului din 10 iulie este bivalentă. Pe de o parte, este adresată autorităţilor de la Tiraspol, pe de altă parte, această declaraţie este adresată cetăţenilor Republicii Moldova. Să nu uităm că una dintre cele şapte priorităţi ale Alianţei pentru Integrare Europeană, iar apoi ale Coaliţiei Pro-europene este reintegrarea ţării.”

Europa Liberă: Ce spune Parlamentul? Nu ascultaţi Moscova, ascultaţi-ne pe noi, veniţi cu noi în Uniunea Europeană?

Igor Boţan: „Mesajul Parlamentului este mult mai flexibil. Acest mesaj îl putem traduce în felul următor: „Stimaţi cetăţeni din Transnistria, trebuie să luaţi în consideraţie că s-a schimbat contextul regional, odată cu semnarea de către Republica Moldova şi Ucraina a Acordului de Asociere. În acest nou context Transnistria rămâne o enclavă controlată de Federaţia Rusă, dar pentru a menţine comerţul Transnistriei, care constituie aproximativ 50% din totalul comerţului, acest comerţ va trebui să fie efectuat pe viitor în baza legislaţiei Republicii Moldova, care va fi aproximată la standardele europeneʾ.”

Europa Liberă: „Şi nu mai speraţi pe coridorul Novorosia”, aceasta ar trebui să înţeleagă Tiraspolul?

Igor Boţan: „Cred că pe coridorul Novorosia este clar că nu mai pot spera nu pentru că se adresează Parlamentul Republicii Moldova, ci pentru că lucrurile merg prost cu proiectul Novorosia. Acest proiect este acum într-un fel de derută şi să sperăm că autorităţile ucrainene, asistate de comunitatea internaţională, vor rezolva această problemă.”

Europa Liberă: Chişinăul speră să ajungă pe agenda marilor puteri cu subiectul transnistrean, dar şi cu integrarea în spaţiul european, cu promisiuni ferme, iată, venite de la Bundestag, care urmează să fie fortificate de alte capitale. Cât de realistă este atingerea acestei ţinte?

Igor Boţan: „Este cea mai realistă abordare, pentru că acum, când Federaţia Rusă a subminat arhitectura securităţii regionale, Republica Moldova procedează corect, aşteptând. Şi prin acest mesaj adresat transnistrenilor tocmai acest lucru se menţionează: Republica Moldova nu are de gând să introducă elemente noi, după ce s-a schimbat contextul, doreşte să împărtăşească toată informaţia necesară pentru Zona de Liber Schimb cu transnistrenii şi să continue dialogul, în vederea fortificării măsurilor de încredere.

În privinţa întrebării dumneavoastră, este cea mai corectă, din punct de vedere al posibilităţilor Republicii Moldova, să aştepte până când puterile regionale vor reveni pentru refacerea arhitecturii de securitate în această zonă. Este evident că după ceea ce s-a întâmplat în Georgia, în Republica Moldova şi în Ucraina, această nouă arhitectură regională, atunci când va venit timpul designului ei, nu va putea să omită reglementarea transnistreană.”

Europa Liberă: Un expert care cunoaşte culisele acestei declaraţii îmi spunea că, de fapt, este dovada cea mai concludentă a faptului că autorităţile de la Chişinău vor să pună în aplicare ceea ce se numeşte soft power.

Igor Boţan: „Puterea de la Chişinău are nevoie, cel puţin pentru următoarele cinci luni de zile, de menţinerea status-quo-ului, de menţinerea situaţiei liniştite în Republica Moldova, astfel încât să poată să fie desfăşurate alegerile din 30 noiembrie, iar ulterior, cred că ţinând cont de potenţialul Republicii Moldova, este foarte important să fie creat un nou cadru pentru reglementarea transnistreană, într-un cadru mult mai larg privind refacerea arhitecturii securităţii regionale. Deci, lucrurile se aranjează destul de bine, din punct de vedere logic, cu această abordare a autorităţilor moldovene.”

Previous Next

XS
SM
MD
LG