Pe Drumul Mătăsii, „Kazahstanul este nu doar unul dintre marii furnizori de energie ci și este culoarul prin care drogurile ajung dinspre Afganistan spre Rusia sau spre Turcia și eventual mai departe spre Europa”, îmi spune Rinat Kibraiev, unul dintre cei mai activi organizatori de flashmoburi împotriva guvernului kazah.
Pune degetul pe paharul de vin în care stă aprinsă o lumânare decorativă și-mi arată până la jumătatea lui: cu 10 dolari poți cumpăra atâta canabis”. Canabisul ajunge în Kazkhstan din Valea Chu, aflată în sudul țări, în vreme ce opiaceele traversează Kîrgîstanul, Tadjikistanul și Turkemenistanul. „Aici nu se prea folosesc droguri tari, dar canabisul se fumează pe scară largă”, adaugă Galim Ageleuov de la organizația“Libertatea”, explicându-mi că grănicerii pot fi corupți foarte simplu: „de exemplu, soția mea a călătorit nu de mult în Uzbekistan și a uitat să-și ea actele cu ea. A trecut, însă, ușor granița pentru că vameșii au închis ochii și au deschis buzunarul”.
Oricine duce textile sau alte lucruri de vânzare, din Kîrgîstan în Kazahstan trebuie să dea mită mi-a zis Tulia, lângă care am stat în microbuzul dinspre Bishkek spre Almaty. Tulia are 46 de ani și a lucrat zece ani în Germania, dar acum s-a întors să-și ajute fata care tocmai a născut, părinții stau în Kîrgîstan, dar copiii în Kazahstan. Totuși toate bagajele, din câte am văzut, trec prin filtru ca în aeroport, ceea ce nu înseamnă că drogurile pot fi depistate foarte ușor.
Granița dintre Kazahstan și Kîrgîstan pe șoseau principală care leagă cele două țări e tot timpul extrem de aglomerată. Micul trafic de frontieră e o ocupație permanentă și în tot timpul sunt oameni care duc în sacoșe mărfuri chinezești, cumpărate ieftin în Kîrgîstan, datorită taxelor mici și pe care le vând mai departe în bazarul bine ordonat din Almaty. Durează 15 minute trecerea, dar sunt cazuri când cozile sunt foarte mari și atunci poți chiar și câteva ore după cum mi-a povestit că i s-a întâmplat lui Janibek Omorov expertul în energie din Bishkek, care se grăbea să prindă un avion din Almaty. Pentru el Kazahstan este un însă cel mai important centru de distribuție al resurselor energetice din zonă, iar cel mai important contract între Asia Centrală și China înseamnă aproape 2000 de kilometri de gazoduct prin care se transportă gaz din Turkmenistan spre China prin Uzbekistan și Kazahstan, prin care trec anual 40 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, plus conducta de petrol prin care Kazahstanul furnizează 14 milioane de tone anual Chinei.
Rinat Kibraiev nu e de loc mândru de acest aranjament și spune că în Kazahstan „nu se produce nimic cu adevărat, doar se consumă, ca în orice țară din lumea a treia, care are resurse și nu e în stare să-și bazeze dezvoltarea și pe altceva”. „Statul e slab și corupt”, iar „gazul, petrolul și drogurile sunt singurele produse autohtone”. “În sud, de unde vin eu, marihuana se cultivă fără probleme și toată lumea își permite să fumeze iarbă aici”, mai spune el.
De altfel, chiar fiica președintelui autocrat al Kazahstanului, Dariga Nazarbaeva, care este membră a legislativului și conduce partidul tatălui său, a cerut Parlamentului, la începutul anului 2014, „să revizuiască atitudinea față de canabis”, iar ministrul de Interne a fost receptiv la această idee și a declarat, referindu-se la Valea Chu, care este de două ori mai mare decât Franța și unde sunt cele mai mari culturi, că pur și simplu „nu se poate pune sub lacăt un teritoriu de 140.000 de hectare”. Dariga Nazarbaeva pare să vrea să schimbe politica anti-drog aplicată de tatăl său în ultimii ani, dar deocamdată doar pentru a încuraja producția internă, folosită de aproape 60% din populația țării. Potrivit rapoartelor internaționale, cel puțin 20% din procentul de heroină care trece prin Kazahstan, rămâne aici la un preț de 10.000 de dolari kilogramul, față de 3000 cât este în Afganistan și 22.000 de dolari cu cât se vinde mai departe în Rusia