Linkuri accesibilitate

Noul Drum al Mătăsii ar putea fi Drumul lui Putin și de ce la Bishkek bem vin moldovenesc


La Bishkek

La Bishkek

În centrul capitalei Kîrgîstanului te simți ca în orice oraș european.

Bishkek

„Ar trebui să te lași de fumat” îmi strigă de la masa vecină un domn, înalt, blond, cu alură militaroasă, în vreme ce încercam să aprind un chibrit în ciuda rafalelor de vânt care mătură când și când Bishkek-ul, dinspre Thian Shan, munții care despart vestul Chinei de restul Asiei Centrale. În centrul capitalei Kîrgîstanului te simți ca în orice oraș european. Cafenele în stil franțuzesc sau american sunt peste tot, cu terase răcoroase și wi-fi gratis, iar în depărtare se vede panorama înzăpezită a munților care împart continentul asiatic în două lumi relativ diferite. Kheith este britanic și mi s-a prezentat ca fiind consilier economic pentru firmele occidentale care au curajul să facă afaceri într-un mediu instabil. A învățat să se descurce în „jungla birocratică și coruptă” a Bishkek-ului, îi place relieful muntos al Asiei Centrale, dar continuă să stea câteva luni pe an la Londra.

Drumul dintre Europa și Asia Centrală nu i se mai pare britanicului atât de lung, pentru că diferențele se estompează în fiecare an cu toate că urmează ce-i mai greu, fiindcă „țara cea mai liberală din Asia Centrală” după cum a definit-o Keith se pregătește să adere la Uniunea Vamală Eurasiatică. „Am făcut o analiză lungă, complicată și extrem de amănunțită a perspectivelor Kîrgîstanului dacă aderă la Uniunea Vamală Eurasiatică sau dacă refuza oferta care i s-a făcut”, mi-a mărturisit un expert guvernamental de la Bishkek, spunându-mi „e ceva mai avantojs să adere, decât să stea pe loc”. „Pentru noi nu e prea mult loc de discuții, pentru că economia are nevoie de multe investiții și de mulți bani, de aceea suntem deschiși spre China, spre Vest, dar și spre Rusia”, își continuă expertul guvernului din Bishkek argumentația, subliniind că există trei grupuri distince de intere: 1) economic; 2) politic și 3) ideologic. „În ce privește dezvoltarea societății civile și a democrației pentru Kîrgîstan e important să rămână apropiat de vest”, crede expertul guvernului, deși puterea de la Bishkek s-a întors din nou după ultimele alegeri cu fața spre Rusia. „Legăturile culturale sunt pe de altă parte în favoarea Rusiei, pentru că noi aici în Kîrgîstan suntem bilingvi, avem o importantă minoritate rusă și avem nevoie de tehnicienii și experții rusii pentru a ne dezvolta mai departe. Deci apropierea culturală și ideologică este spre Rusia, dar China este cea dispusă să investească cel mai mult aici”, mă lămurește specialistul guvernamental.

Janybek Omorov, economist cu școala făcută la Moscova crede, însă, că țara lui, va avea numai de pierdut dacă intră în combinația propusă de Vladimir Putin, pentru că taxele mici din Kîrgîstan se vor alinia cu celelate, iar economia „o va lua în jos”. “Jumătate dintre kîrgîzi nu-și doresc să se întoarcă în ceea ce va fi o nouă Uniune Sovietică”, dar „mulți intelectuali educați în Rusia și cei mai în vârstă, nostalgici ai vechiului regim, speră că Moscova le va da ceea ce le dădeau sovieticii odionioară; o socoteală greșită”, argumentează Omorov bazândus-e pe faptul că din punct de vedere economic „Rusia va fi din ce în ce mai slabă și nu-și va putea ține promisiunile de investiții”. Chinezii în schimb au mult cash, dar „oamenilor le e frică să nu fie colonizați”, totuși țara e mică și săracă și are nevoie de „un frate mai mare”. Pentru mulți kîrgîzi acest rol ar trebui să fie asumat de Turcia, care deocamdată investește mai mult în educația, decât în orice altceva. „Peste zece ani e posibil ca elita kîrgîză să fie pro-turcă, pentru că școlile și universitățile pe care le-au deschis aici sunt foarte bune și accesibile pentru clasa medie” îmi spune un diplomat occidental din Bishkek.

„Turcia nu are o agendă ascunsă”, susține Janybek Omorov și pan-turcismul este în viziunea lui preferabil pan-rusismului, numai că în acest moment guvernul kîrgîz a ales deja Uniunea Euroasiatică, iar „Noul Drum Mătăsii ar putea deveni Drumul lui Putin”, adaugă Omorov sorbind din vinul roșu moldovenesc, pe care l-a ales, pentru că cel local pare de negăsit. Gorbaciov în perioada Perestroikăi a distrus toate viile din zonă pentru a reduce alcoolismul, mă lămurește economistul kîrgîz și pentru a se reface au nevoie de timp, de aceea e greu de găsit vin autohton.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG