Linkuri accesibilitate

BNM explică deprecierea prin fluxul remitenţelor şi fluctuaţiile dolarului pe piaţa valutară, patronatele cred că BNM trebuia să intervină mai activ.

Leul s-a depreciat cu peste 7 la sută faţă de dolar şi cu 6.6 la sută faţă de euro în ultimele şase luni ale anului. Banca Naţională explică deprecierea prin fluxul remitenţelor şi fluctuaţiile dolarului pe piaţa valutară. Confederaţia Naţională a patronatului crede însă că tocmai Banca Naţională trebuia să intervină mai activ şi i-a reamintit astăzi guvernatorului Dorin Drăguţan că a promis stabilizarea cursului de schimb al leului. Tamara Grejdean desrpe nemulţumirile patronatului şi posibilităţile reale ale Băncii Naţionale de a interveni

Mesagerii patronatelor şi-au făcut publice propriile estimări privind daunele cauzate de deprecierea leului moldovenesc. Agenţii economici dependenţi de importul de mărfuri, între care întreprinderile industriale şi producători agricoli, suporta cheltuieli mai mari cu 20 la sută. Teoretic, când se devalorizează moneda naţională, de această situaţie profită exportatorii, care vând marfa în străinătate contra dolari sau euro, convertiţi apoi în mai mulţi lei moldoveneşti. Leonid Cerescu, preşedintele Confederaţiei Patronatului spune însă că nici exportatorii nu ar fi privilegiaţi de evoluţiile de pe piaţa monetară:

„Exportatorii, despre care se afirmă că ei ar putea profita de devalorizarea artificială a monedei naţionale, de fapt nu au de câştigat absolut nimic sau aproape nimic. Ei sunt nevoiţi oricum să achite în valută o mare parte din materia primă, materiale, resurse energetice, utilaje.”

Un leu mai slab în raport cu dolarul şi euro înseamnă pentru producătorii agricoli costuri majorate pentru motorină, îngrăşăminte, seminţe, piese de schimb şi utilaj agricol. Alexandru Slusari, preşedintele „UniAgroProtect” spune că spectaculoasa cădere a leului a generat o povară dublă pentru agriculturi, producţia agricolă fiind cotată cu acelaşi preţ ca şi anul trecut:

„Modernizarea pentru noi este mai scumpă cu 25-30 la sută anul curent, dar preţurile la producţia agricolă, deja noi avem analize pentru primele culturi care sunt recoltate, în cel mai bun caz preţurile au rămas la nivelul anului trecut. Şi apare aici întrebarea cum poate să se dezvolte mai departe sectorul agrar în asemenea condiţii.”

Explicaţia Guvernatorului BNM, Dorin Drăguţanu, precum că deprecierea leului a fost cauzată în primul rând de oferta scăzută de valută, nu i-a convins pe liderii asociaţiei patronatelor. Ipoteza lor este că devalorizarea monedei naţionale ar fi fost provocată in mod artificial, inclusiv pentru a creşte încasările la bugetul de stat. Doctorul în economie, Sveatoslav Mihalache, căruia i-am solicitat o opinie îi dă dreptate guvernatorului BNM adăugând la motivele deprecierii şi faptul că în ultima jumătate de an au scăzut considerabil remiterile de bani care veneau din Federaţia Rusă:

„În acest an Banca Naţională nu a făcut intervenţii directe pe piaţă, nu a cumpărat dolarul american, aici deja sunt alţi factori care au influenţat deprecierea leului. În primul rând remitenţele sunt în scădere şi nu am preîntâmpinat de nenumărate ori ce remitenţele în anul 2014 vor fi în scădere. Exporturile sunt în scădere, deci economia este în scădere. Dacă exportatori vând în străinătate mai puţină marfă, asta deja demonstrează că productivitatea este în scădere.”

Experţii amintesc că anul trecut Banca Naţională intervenea pe piaţă şi devaloriza moneda naţională pentru a menţine cursul inflaţiei, sau puterea de cumpărare a banilor. Analistul economic Viorel Gârbu spune că oferta de valută este mai mică decât erau prognozele, inclusiv pentru că după ce leul s-a depreciat rapid anul trecut, cei care aveau valută au păstrat-o, aşteptând să crească suma pe care o vor încasa în lei din vânzare. Viorel Gârbu consideră că fluctuaţiile de piaţa valutară au la bază reducerea investiţiilor străine în Moldova şi implicit criza din Ucraina:

„Un alt factor este anume evoluţia din regiune, în comerţul cu Ucraina şi comerţul cu Federaţia Rusă, care a înregistrat scăderi dramatice, aş zice eu. Din informaţia pe care o cunosc, comerţul cu Ucraina s-a redus aproape în jumătate şi sunt scăderi semnificative şi în comerţul cu Federaţia Rusă. Deci agenţii economici exportă mai puţin pe pieţele respective şi în consecinţă, atunci când repatriază valuta, oferă pe piaţa valutară o cantitate mai mică de valută.””

Expertul economic susţine că în lunile următoare, datorită creşterii exportului de producţie agricolă situaţia de pe piaţa valutară se va stabiliza. Numai ca autorităţile trebuie să se asigure că agricultorii vor putea exporta mai mult spre pieţele din vest, pentru a compensa scăderea oportunităţilor de export în Ucraina şi Federaţia Rusă, conchide Viorel Gârbu. În opinia lui, o presiune asupra leului moldovenesc poate fi aşteptată în perioada rece a anului, atunci când Moldova exportă mai puţin, dar importă în schimb foarte multe resurse energetice.

XS
SM
MD
LG