Linkuri accesibilitate

Unii analiști spun că ar fi vorba despre o luptă a clanurilor oligarhice din interiorul partidului.

Cu apropierea alegerilor din noiembrie, în Partidul Comuniştilor cresc tensiunile. Nervozitatea pare să fi fost amplificată şi de recentele succese ale alianţei de guvernare în relaţiile cu Uniunea Europeană: eliminarea vizelor pentru spaţiul Schengen şi semnarea Acordului de Asociere. Mai mulţi membri proeminenţi par să-şi fi pierdut încrederea în şansele partidului la alegeri cu Vladimir Voronin în frunte. Iar miercuri, Grigore Petrenco a cerut fără menajamente înlocuirea lui Voronin. Relatează Alla Ceapai.

În prima sa apariţie publică după ce a fost exclus, împreună cu Mark Tkaciuk şi Iurie Muntean, din conducerea PCRM, dar nu şi din partid, deputatul comunist Grigore Petrenco a explicat, întâi de toate, de ce trioul intrat în dezgrație a refuzat să comenteze până acum decizia Comitetului Central al PCRM:

„Noi mizam inclusiv pe faptul că Vladimir Voronin se va răzgândi, că va înceta să distrugă şi să submineze partidul şi va întreprinde măsuri pentru ca PCRM să obţină victorie în alegerile parlamentare. Prin acţiunile şi declaraţiile sale Voronin însă a înrăutăţit şi mai mult situaţia, făcând o sumedenie de greşeli politice grave în prag de electorală.”

Grigore Petrenco a repetat în mare parte declaraţia făcute de fostul deputat comunist Mark Tkaciuk, ale cărui acuze la adresa lui Voronin au condus la marginalizarea grupului rebel. Petrenco a reiterat reproșul că fruntașii PCRM conduși de Vladimir Voronin ar fi ajuns ostatici ai unor aranjamente făcute de vicepreşedintele democrat Vlad Plahotniuc.

Faptul că Grigore Petrenco s-a distanţat iremediabil de liderul partidului Vladimir Voronin a devenit clar în urmă cu două săptămâni, la şedinţa Legislativului în care a fost ratificat Acordul de Asociere. Desolidarizându-se de decizia fracţiunii, Petrenco a fost singurul deputat comunist care a participat la procedura de votare, pronunțându-se împotriva ratificării, în timp ce fracţiunea comuniștilor părăsise sala de ședințe. Miercuri, deputatul comunist l-a criticat pe liderul său de partid pentru decizia luată atunci, sugerând, la fel cum a făcut-o şi Tkaciuk, că în interiorul PCRM ar exista diferenţe de viziuni ideologice, inclusiv asupra vectorului de dezvoltare externă a Moldovei:

„Cred că decizia lui Voronin de a nu participa la dezbateri şi refuzul de a vota împotriva ratificării Acordului de Asociere reprezintă o greşeală politică enormă. Astfel Voronin a încălcat deciziei plenarii partidului care în unanimitate s-a pronunţat pentru integrarea Moldovei în Uniunea vamală. Voronin a demonstrat că vrea în continuare să şadă pe două scaune. Acest lucru aduce daune imaginii partidului.”

Pe final, Petrenco a menţionat că şansele partidului de a câştiga alegerile parlamentare cu Voronin în frunte sunt minime.

„Pentru a depăşi această situaţie de criză internă este necesară convocarea de urgenţă, până la alegeri, a Congresului PCRM pentru a realege conducerea partidului.”

Petrenco a cerut înlocuirea lui Voronin, spunând că este gata să-şi propună propria candidatura pentru funcţia de preşedinte de partid.

Solicitat de Europa Liberă deputatul comunist Artur Reşetnicov a spus că până la parlamentare e puţin probabilă convocarea Congresului PCRM şi că cel puţin în următorii doi ani, cât i-au rămas din mandat, Vladimir Voronin va ocupa funcţia de preşedinte al PCRM.

Am căutat să aflu ce cred despre situația din interiorul celui mai mare partid din opoziţie foști părtași şi activiști ai acestei formațiuni, care au abandonat-o din varii motive.

Vladimir Ţurcan, care era considerat unul dintre cei mai apropiaţi oameni a lui Voronin, este unul din primii care a părăsit fracţiunea comuniştilor. În opinia lui Vladimir Ţurcan, cei trei fruntaşi înlăturaţi de la conducerea partidului au fost penalizaţi, la fel ca şi ceilalţi care au părăsit de-a lungul anilor PCRM, pentru că au îndrăznit să aibă opinii diferite de cele ale liderului. Ţurcan spune că mărul discordiei nu este de natură conceptuala ci e generat de interesele personale pe care Vladimir Voronin le pune mai presus de interesele de partid şi chiar de ţară:

„Dacă dumnealui aşa procedează punând interesele personale, meschine, mai presus de interesele chiar şi a partidului, asta e alegerea dumnealui şi asta e soarta lui. Despre asta eu l-am preîntâmpinat atunci când am părăsit fracţiunea. Era aceeaşi problemă – interesul personal era pus mai presus chiar de interesul statului. Îmi expun regretul faţă de acei oameni care, unii din inerţie, alţii din convingere, mai susţin ceea ce se numeşte domnul Voronin.”

Unul dintre ultimii transfugi este, deputatul Sergiu Sîrbu, actualmente membru al PD. El crede că mai curând ar fi vorba de refuzul lui Vladimir Voronin de a mai susţine acţiunile radicale ale grupului Tkaciuk-Petrenco.

„Eu am avut conflict anume cu această grupare, care practic m-a făcut să plec din partid. Am atenţionat atunci că prin astfel de acţiuni radicale partidul va avea numai de pierdut. Spre binele partidului Voronin a înţeles acest risc şi a făcut aceşti paşi decisivi pentru ai înlătura. Iar acum ce se întâmplă? Acum se dă lupta pentru puterea în partid. Se dă o luptă crâncenă pentru a prelua conducerea partidului, cu siguranţă nimeni nu luptă pentru interesele alegătorilor în acest caz.”

Atât Vladimir Ţurcan, cât şi Sergiu Sârbu sugerează că cei trei disidenți comunişti nu ar avea suficientă susţinere în interiorul partidului pentru a coagula o eventuală aripă oportunistă în cadrul PCRM.

Disensiunile din PCRM sunt analizate diferit şi de către experţii. Unii consideră că ar fi vorba despre o luptă a clanurilor oligarhice din interiorul partidului, alţii spun că bătălia se dă pentru puterea în partid si poziția de succesor al liderului tot mai puțin efervescent.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG