Linkuri accesibilitate

Despre funcţionarea Biroului de Audit al Tirajelor și Internetului: o discuție cu directorul executiv al Asociației Presei Independente.

De ce aşa-numitul audit al tirajelor publicaţiilor tipărite şi electronice a ajuns să fie dezamăgitor pentru mai mulţi manageri de presă? De ce cumpărătorii de spaţiu publicitar întristează în continuare o bună parte a presei? Vom căuta răspunsuri la aceste şi alte întrebări împreună cu directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei:

Europa Liberă: Aşadar, dle Macovei, discutăm astăzi despre „seva vieţii” presei, despre publicitate. Anterior se considera că publicitatea contra cost se distribuie incorect, oricum, nu însă ţinându-se cont de criteriile de performanţă ale unui ziar sau altul sau de tiraj. Au trecut cinci ani de când s-a constituit Biroul de audit al tirajelor şi internetului, menit să inducă ordine şi echitate de business, dar iată că lucrurile nu s-au mişcat prea mult din zona nemulţumirilor… Ce s-a întâmplat, de fapt?

Petru Macovei în studioul Europei Libere

Petru Macovei în studioul Europei Libere

Petru Macovei: „Nu s-a cam întâmplat mai nimic, aşa cum aţi spus. Într-adevăr, a fost constituit Biroul de Audit al Tirajelor şi Internetului care acoperă doar presa scrisă şi presa on-line, nu şi audiovizualul. Nemulţumirile, în continuare, există şi ele sunt alimentate, în primul rând, de faptul că nu a fost spart monopolul sau, mai exact, concurenţa neloială existentă pe piaţa publicităţii din Republica Moldova, care este determinată de faptul că agenţiile de publicitate distribuie fluxurile de reclamă şi, corespunzător, fluxurile de bani, fără a ţine cont de performanţă, aşa cum aţi spus, în cazul nostru de rezultatele auditului tirajelor şi a vizualizărilor.

Mulţi editori de presă scrisă, în limba română în mod special, s-au aşteptat ca

Piaţa publicităţii din ţara noastră este în continuare lovită de elemente de corupţie...

odată cu apariţia şi funcţionarea acestui Birou de Audit al Tirajelor să se schimbe şi paradigma, ca să zic aşa, a acestui flux de publicitate. Nu s-a întâmplat lucrul acesta. În opinia mea, acest lucru nu se întâmplă deoarece piaţa publicităţii din ţara noastră este în continuare lovită de elemente de corupţie, pentru că cei de la agenţiile de publicitate, aşa cum am zis, nu iau în consideraţie criteriile de performanţă ci, mai curând, unele clientelare.”

Europa Liberă: Auditul tirajelor, problemele publicităţii în ziare şi portaluri de Internet... Unii s-ar întreba, de la înălţimea timpului scump al cetăţeanului simplu, cam de ce l-ar interesa aceste probleme de bucătărie a ziarelor, a presei în general? Reformulând, de ce omul simplu ar trebui să ştie dacă publicitatea - ca sursă vitală pentru existenţa presei scrise în primul rând - se duce în mod corect, după merit şi eficient ca scop al publicităţii?

Petru Macovei: „Asta nu neapărat ar trebui să cunoască cetăţeanul simplu, asta ar trebui să cunoască, în primul rând, furnizorul de publicitate, cel care dă bani pentru ca mesajul său să ajungă la un anumit grup de cetăţeni. Ar trebui ca în momentul în care eu, marele furnizor de publicitate, dau nişte bani, să fiu convins că publicitatea mea este văzută de oamenii pentru care prestez un serviciu sau cărora doresc să le vând un produs sau un serviciu.

Tocmai pentru asta în lumea civilizată există mecanisme de piaţă care ajută la reglementarea acesteia, Birouri de audit care confirmă că ziarul X sau ziarul Y are exact tirajul pe care îl declară, or deseori în ţările în curs de dezvoltare, editorii declară un tiraj, iar în realitate au alte tiraje. În aceste cazuri birourile de audit credibile sunt un mecanism care permit pieţei să funcţioneze pe principii corecte.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, se spune că mulţi se pricep la gazetărie propriu-zisă, dat nu au nici un dar pentru colectarea banilor din publicitate. E o explicaţie a necazurilor sau a câştigurilor sărăcăcioase din publicitate?

Petru Macovei: „Este, de rând cu altă explicaţie, că presa scrisă din ţara noastră, dar, în general, presa scrisă din lume, este în declin. Din păcate, unii editori nu reuşesc pentru că nu se pricep la utilizarea acestui avantaj de a fi auditat în scopuri de marketing pentru că sunt preocupaţi, probabil, de altceva. Unii editori, în special de la noi, nici nu au nevoie de acest mecanism, pentru că sunt, oricum, finanţaţi de grupuri de interes sau de partide politice, prin urmare funcţionarea unor asemenea birouri de audit în ţări cum sunt Republica Moldova, este posibilă doar dacă va exista o sinergie inclusiv din partea agenţiilor de publicitate, dar şi a marilor furnizori, care ar trebui să fie interesaţi ca banul pe care îl cheltuie să nu fie dat aiurea.”

Europa Liberă: Am auzit plângeri că s-ar ţine cont doar de numărul exemplarelor tipărite atunci când plasează publicitatea şi mai puţin atrag atenţia la calitatea articolelor publicate. Păi de ce i s-ar cere providerului de publicitate să-şi reducă efectul banilor plătiţi? Chiar dacă, altminteri, ar plânge în hohote de emoţia vreunui articol bine scris?

Petru Macovei: „Din punct de vedere al filosofiei publicităţii nici nu ar trebui să conteze calitatea produsului jurnalistic, din păcate, zic, ci contează tirajul şi impactul publicaţiei asupra cititorului. Se consideră că din moment ce o publicaţie are un tiraj mare, corespunzător, şi calitatea produsului jurnalistic este mai bun. Nu este neapărat o regulă care funcţionează şi o legătură care este valabilă şi în Republica Moldova sau în alte ţări din fosta Uniune Sovietică, dar filosofia asta este - tirajul contează, iar tirajul trebuie să fie confirmat printr-un mecanism credibil, iar biroul de audit al Tirajelor şi Internetului din Republica Moldova, cel puţin până la acest moment, nu a oferit motive pentru a pune la îndoială cifrele pe care le oferă.”

Europa Liberă: De fapt, cum se fac evaluările şi cum ajung rezultatele auditului la urechile celor care sunt gata să cumpere spaţiu de publicitate? E ceva defectuos în acest mecanism?

Petru Macovei: „Nu, din câte cunosc, pentru că şi noi suntem membri ai acestui Birou, chiar dacă nu suntem producători de presă la modul direct, dar susţinem funcţionarea acestui mecanism pe piaţă. Pentru că există această calitate de membru al BATI, nu oricine poate să beneficieze de serviciile acestui birou, doar membrii săi. Trebuie să plătească cotizaţiile de membru, în afară de asta, trebuie să plăteşti pentru efectuarea unui audit, care nu este un exerciţiu foarte ieftin, motiv pentru care, probabil, unii mici editori au renunţat la calitatea de membru în aceşti ani, tocmai pentru faptul că s-au aşteptat ca urmare a înscrierii lor în acest Birou să crească brusc fluxul de publicitate. Nu s-a întâmplat, din păcate, şi asta se explică, aşa cum am spus la începutul intervenţiei mele, de faptul că agenţiile de publicitate continuă să funcţioneze, în opinia mea, după nişte reguli care sunt contrare unei pieţe care funcţionează normal, pe criterii care nu ţin cont de performanţă.”

Europa Liberă: Dle Macovei, s-a spus că o soluţie ar fi adoptarea unei noi Legi a publicităţii, se pare că pusă în sertar de actuala putere. Ce ar trebui sau chiar ce conţine proiectul noii legi care ar aduce într-un mod considerat mai corect şi mai multă publicitate ziarelor, portalurilor?

Petru Macovei: „Într-adevăr, este nevoie de o nouă lege a publicităţii, pentru că actuala lege nu este una care oferă spaţiul necesar, cadrul legal necesar şi

Este nevoie de o nouă lege a publicităţii, pentru că actuala lege nu oferă cadrul legal necesar şi corect pentru funcţionarea pieţei publicităţii ...

corect pentru funcţionarea pieţei publicităţii. Acest lucru este confirmat şi de cei din audiovizual, dacă vorbim doar de segmentul mass-media, pentru că există şi un alt segment al publicităţii, cea stradală, care a stârnit şi stârneşte în continuare destul de multe discuţii în rândul profesioniştilor.

Legea actuală este una care nici pe departe nu acoperă toată gama de servicii existente în acest spaţiu. Într-adevăr, guvernarea şi-a asumat angajamentul să elaboreze o nouă lege a publicităţii încă după anul 2009. Din păcate, abia anul acesta Ministerul Justiţiei, la însărcinarea Guvernului, a început consultările pentru adoptarea unei legi a publicităţii, decoamdată lucrurile sunt la etapa de început, ca să zic aşa. Nu am văzut proiectul de lege, dar am participat la diverse consultări în care am transmis şi unele propuneri pentru ca această lege să fie una care să ofere şanse egale tuturor actorilor de pe piaţa media, de pe piaţa publicităţii.”

Europa Liberă: S-a mai spus că banii de publicitate mai vin sau dimpotrivă, nu vin în funcţie de simpatii politice. Ar fi şi straniu oarecum ca partidul X să dea publicitate unor ziare critice la adresa sa şi să văduvească de bani din reclamă pe cele create de acest partid sau loiale din varii pricini acestor partide. Cât de extins este fenomenul?

Petru Macovei: „Ar fi, or distribuţia publicităţii în funcţie de apartenenţa sau non-apartenenţa unor instituţii mass-media de anumite curente politice, în Republica Moldova există, cel puţin la nivel declarativ. Se cunoaşte că există o agenţie de publicitate, Casa Media, despre care s-a spus că este principalul distribuitor de publicitate în Republica Moldova şi care ar aparţine lui Vladimir Plahotniuc şi care ar distribui corespunzător publicitatea către anumite instituţii mass-media. Există anumite tendinţe de monopol, aşa cum am spus, poate chiar nu atât de categorice cum declară unii, însă noua lege a publicităţii ar trebui, aşa cum am zis, să asigure condiţii pentru funcţionare corectă a pieţei. Se discută despre acest lucru de multă vreme şi ar fi cazul să se întâmple, totuşi, acest lucru.”

Europa Liberă: Pe parcursul anului 2013 în Republica Moldova au fost distribuite 7,4 milioane exemplare de ziare şi peste 180 de mii de reviste. 73% din acestea au fost tipărite în limba rusă, în timp ce dar 27 la sută a fost în limba română. Cum s-ar explica această disproporţie în R. Moldova?

Petru Macovei: „Este straniu şi îngrijorător, pentru că populaţiei din Republica Moldova nu îi este oferită posibilitatea de a alege. De asemenea, majoritatea revistelor sunt tipărite la Moscova sau în alte părţi din Federaţia Rusă şi sunt realizate pe piaţa din Republica Moldova. Există foarte mare problemă cu condiţiile neloiale de comercializare a acestora, deoarece aceste publicaţii nu plătesc niciun fel de taxe de publicitate, spre deosebire de producătorii autohtoni, de ziare şi reviste, ceea ce îi pune automat în condiţii inegale.

Din câte cunosc, există o iniţiativă legislativă care nu s-a materializat încă, de a impozita şi această presă. Aşa cum ziceam, este regretabil şi ar trebui să existe condiţii pentru ca producătorii de ziare şi reviste în limba română să îşi poată realiza producţia, să poate produce ziare şi reviste şi să le comercializeze în condiţii avantajoase, pentru că suntem în Republica Moldova şi cititorul de limbă română trebuie să aibă acces la asemenea produse.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG