Linkuri accesibilitate

De ce confundă vameșii moldoveni agenţii comerciali cu organizaţiile filantropice?


Șeful secţiei ajutoare umanitare de la Ministerul Muncii spune că ar fi o imperfecţiune legislativă.

Societatea filantropica germana Pro – Humanitate, care acorda ajutor umanitar Republicii Moldova din anul 1989 a avertizat vineri autoritatile de la Chișinău ca s-ar putea retrage daca va fi în continuare obligată să plătească vamă pentru ajutoarele aduse în Moldova Ultima data, pe 24 iunie autoritatile vamale au blocat doua zile un camion cu obiecte sanitare si detergenți, după care au cerut o taxa ecologica de 44.900 lei, chiar daca în legislatie este stipulat faptul ca ajutoarele umanitare sunt scutite de taxe. Relatează Tamara Grejdeanu.

În cele din urmă, camionul cu ajutor umanitar destinat fundaţiei culturale J. S. Bach a trecut vama fără să achite taxa. Pentru aceasta, însă, societatea filantropică a fost nevoită să se adreseze Parlamentului pentru a-i solicita sprijin. Argumentul cu care comisia parlamentară pentru buget şi finanţe a convins vameşii să scutească organizaţia filantropică de plata câtorva zeci de mii de lei a fost că taxa ecologică se percepe doar de la persoane juridice care desfăşoară o activitate economică generatoare de poluanţi.

Pentru că confundarea, de către vameşi, a agenţilor comerciali cu organizaţii filantropice este o practică curentă, aşa cum afirmă Cristina Grosu Chiriac, reprezenta asociaţiei Pro-Humanitate în Moldova, donatorii străini pleacă adesea de aici cu impresia că cineva vrea să se îmbogăţească şi de pe urma ajutoarelor umanitare:

„Pe parcursul anilor ne-am confruntat cu solicitări de taxe de poluare, taxe de sigilare, taxe de brokeraj sau de parcare, sau altfel de taxe care mai apar, deci niciodată nu este clar câte taxe şi cine are dreptul să le solicite. Şi destinatarii noştri, beneficiarii sunt diferiţi şi atunci când este vorba de un primar sau de o asociaţie obştească, şi este vorba de 300 de lei sau 500de lei, ei se gândesc, mai bine o achit ca să treacă mai repede tirul. Dar când se adună lucrurile acestea, sigur că ajungem la nişte sume.”

Mihail Malic, şeful secţiei ajutoare umanitare de la Ministerul Muncii, spune că la mijloc ar fi o imperfecţiune legislativă. Legea privind taxele vamale ar lăsa, la părerea sa, o portiţă pentru perceperea unor astfel de taxe chiar şi de pe importuri umanitare:

„Eu văd aici o incertitudine. O incorecţiune în general legislativă. Dacă percep fraza aceasta ca una exhaustivă în vederea perceperii taxelor, atunci automat, la general, decade şi taxa ecologică, nu? Deci nu ar trebui să fie percepută, dar asta vine aparte, nu ştiu cum.”

Potrivit lui Eugen Rusu, şeful secţiei reglementări netarifare de la Serviciul Vamal, taxa a fost inclusă automat în sistemul informaţional al serviciului vamal şi că pentru a fi scoasă de acolo, ar fi necesară o decizie de guvern:

„Noi la comisie am hotărât, am fost toţi de acord că taxa ecologică pentru ajutoare umanitare trebuie scoasă. Din care considerente, deci donatorul ne face o donaţie pentru Republica Moldova, fără bani, deci achită drumul, transportul, hamalii, încărcare, descărcare, şoferul acela care lucrează pe unitatea de transport, şi când vine la noi în ţară noi îi mai cerem unele plăţi adăugătoare,el pe noi nu ne înţelege, vă fac un bine dar voi de la mine mai cereţi unele plăţi suplimentare.”

O analiză a Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale asupra utilizării ajutoarelor umanitare arată că, în ultimul an, toate importurile declarate în vamă ca atare au ajuns la destinatari fără înregistrarea vreunor încălcări. Incidentul raportat de Asociaţia Filantropică „Pro- Humanitate” a făcut ca serviciul vamal să renunţe să mai perceapă astfel de plăţi de pe bunurile ce constituie ajutor umanitar, prevedere legală nerespectată până acum şi neraportată până acum din cauza faptului că taxa era prea mica ca organizaţiile să se pună în poară cu instituţiile statului.

XS
SM
MD
LG