Informată de Banca Naţională a Moldovei, presa de la Chişinău difuzează ştirea că pentru astăzi rată de schimb pentru euro e de 19,28 lei, cu 13 bani mai mare decât cea de marţi, 1 iulie. Portalul „ABC News” scrie că astfel moneda unică europeană atinge un nou record de la introducerea pe piaţa din Moldova. Guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, este citat cu explicaţia făcută în Comisia Economie a Parlamentului. „Cererea de pe piaţă valutară depăşeşte cu peste 200 de milioane de dolari ofertă. În șase luni, oferta a scăzut cu aproximativ 18%, iar cererea a scăzut doar cu 1%. Factorii fundamentali care vor influenţa piaţa valutară şi cursul leului faţă de dolar în lunile următoare sunt: evoluţiile exportului, remiterilor şi vânzările de valută străină din partea persoanelor fizice”, a precizat guvernatorul Băncii Naționale.
Jurnaliştii portalului „Agora” au solicitat părerea despre situaţia de pe piaţa valutară a analistului Stas Madan. Dacă devalorizarea monedei naționale nu se va opri, există pericolul real ca și acele avantaje ale deprecierii de care BNM a tot vorbit precum: menținerea inflației în intervalul țintă stabilit de 5% cu o deviere de +/-1,5 puncte procentuale, creșterea exporturilor sau stimularea creșterii economice să nu mai fie de actualitate. Deprecierea continuă a leului poate duce la o escaladare în lanț al prețurilor, care va afecta cea mai mare parte a populației ce obțin veniturile în lei. Or, mai mult de jumătate din consumul Republicii Moldova este asigurat din importuri, iar slăbirea leului duce la scumpirea iminentă a produselor de import, a spus Stas Madan.
Ion Preaşca revine în „Adevărul” la subiectul remunerării extrem de generoase a şefilor companiilor de stat. „Plătiţi bine să lucreze prost”, este titlul articolului în care se arată că zeci de şefi ai companiilor de stat continuă să fie remuneraţi cu sute de mii de lei pe an, fără a se ţine cont de faptul că întreprinderile pe care le conduc sunt înglodate în datorii şi raportează pierderi de milioane. Autorul face trimitere la un raport al Ministerului Economiei potrivit căruia cel puţin opt manageri ai unor companii cu capital de stat au avut anul trecut venituri mai mari de jumătate de milion de lei, alţi şapte au încasat între 400.000 şi 500.000 de lei, iar 15 administratori au primit între 300.000 şi 400.000 de lei. Cea mai mare remunerare, de peste 962.000 de lei, a fost ridicată de Elena Ciobanu, şefa companiei Aeroport Catering.
Cu atât mai mare este contrastul cu lefurile din sistemul sanitar, bunăoară, care vor creşte cu 21 la sută şi despre care „Adevărul” scrie că agită spiritele. În timp ce șefii de spitale susțin că n-au bani să plătească salarii mărite, medicii și asistentele se plâng că, și după majorare, abia vor face față cheltuielilor. Potrivit sindicatelor, suma necesară pentru majorarea cu 21% a lefurilor angajaţilor din 56 de instituţii medico-sanitare publice este de 46,7 milioane de lei.
Reporterii Agenţiei de presă „IPN” au solicitat opinia analistului politic Anatol Ţăranu despre încetarea armistiţiului anunţat de către Ucraina la 20 iunie. Analistul crede că Rusia intenţionează să tensioneze mai departe situaţia din Ucraina, ceea ce înseamnă că şi riscurile pentru Republica Moldova sunt multiple, de ordin politic şi economic. Analistul nu exclude că Moldova s-ar putea confrunta cu un flux de imigranţi de pe teritoriul Ucrainei, dar şi cu un conflict mutat pe teritoriul său, dacă Rusia va căuta să influenţeze Ucraina pe toate dimensiunile, inclusiv prin activizarea bazei militare a Rusiei în regiunea transnistreană.
Portalul „Unimedia” informează că declarațiile și activitatea „care sfidează regimul constituțional” ale bașcanului Mihail Formuzal, alesului local din Găgăuzia Ilia Uzun, episcopului de Bălți și Fălești Markel și a lui Mihail Garbuz vor fi cercetate sub aspect penal în cadrul urmăririi penale pornite pe 9 ianuarie 2014 pentru organizarea referendumului ilegal din autonomia Găgăuz-Yeri. Potrivi sursei, un răspuns în acest sens a primit deputata PLR, Ana Guțu, ca urmare a demersului expediat în adresa procurorului general, Corneliu Gurin. În demersul său, parlamentara a solicitat examinarea posibilității de tragere la răspundere penală a celor patru „pentru declarațiile și activitatea lor, care sfidează regimul constituțional din RM, și care activitate vine în contradicție cu art. 32 și art.54 din Constituția RM”.
Nicolae Negru scrie într-un editorial publicat pe pagina web a „Ziarul Naţional” că „semnarea istoricului Acord de Asociere cu UE a reaprins mai vechea discuție despre banii care vin din străinătate, de la UE, SUA, Banca Mondială, BERD, BEI, de la unele state europene, care ne oferă asistență financiară”. „Unde se duc acești bani? – e o temă de speculații permanente, de acuzații și suspiciuni, pe care guvernarea nu se grăbește să le combată sau nu le dezminte cu operativitatea necesară. Firește, acest vid informațional favorizează opinia că „banii se duc în nisip”, că sunt furați sau folosiți pentru luxul funcționarilor, pentru salarii sau premii exorbitante”, notează autorul. Editorialistul susţine că “vestea bună e că, odată cu semnarea Acordului de Asociere cu UE, vom avea garantat, printre altele, și un control riguros al cheltuirii fondurilor europene”.
