Linkuri accesibilitate

Miza de profunzime a alegerilor prezidențiale din România (România Liberă)


Romania - newspapers, press, generic, Aug2010

Romania - newspapers, press, generic, Aug2010

Europenii nu sunt deloc entuziaști când vine vorba de sancțiuni împotriva Rusiei (22)

O analiză semnată de Alexandru Lăzescu în săptămânalul „22” detaliază consecințele desemnării viitorului președinte al Comisiei Europene în persoana Jean-Claude Junker. Luxemburghezul a fost propunerea partidului european majoritar la Bruxelles, cel al popularilor, îmbrățișată însă și de partidele de stânga sau populist-extremiste. Singura opoziție foarte vocală venită dintre vechii membri ai Uniunii Europene a fost - reamintește Alexandru Lăzescu - cea a premierului britanic David Cameron. Lăzescu explică. În Uniunea Europeană există două viziuni dominante: una este cea federalistă, adică a Statelor UNite ale Europei, și Jean-Claude Junker este adeptul ei. Cealaltă este viziunea unei Europe a națiunilor, o Europă ca spațiu de colaborare și nu de fuziune politică, iar Marea Britanie este printre adepți. Cu Junker s-a optat deja pentru varianta federalistă, care, în plan economic, nu favorizează deloc austeritatea. Alexandru Lăzescu ”traduce” în „22” ce înseamnă asta. România s-a exprimat deja constant de partea federaliștilor, numai că trebuie asumate și riscurile, spune el. E vorba de decizii care vor diminua influența Statelor Unite în Europa, și care s-ar putea solda cu retragerea parțială a investiției americane în ecuația de securitate a continentului. Mai mult, cu Junker președinte al Comisiei Europene, nu e exclus un pact de colaborare, explicit sau nu, între Rusia și Germania, care ar putea permite refacerea unei zone de influență ”legitime” a Rusiei. Va rămâne România în afara acestei zone sau, dimpotrivă, va reveni în ea? se întreabă comentatorul de la „22”. Lăzescu vede deja semnale prea puțin încurajatoare. Pe de o parte, europenii nu sunt deloc entuziaști când vine vorba de sancțiuni împotriva Rusiei. Și nici de creșterea independenței energetice a Uniunii nu par preocupați - vezi recentul acord pentru South Stream, semnat de austrieci cu Gazprom. În fine, sondajele germane arată și că sunt mai puțini nemții care doresc ca țara lor să fie ferm ancorată în Occident și mai mulți cei care ar dori-o într-o poziție intermediară, între Occident și Rusia.

În „România liberă”, Dan Cristian Turturică își ia sarcina să lămurească miza de profunzime a alegerilor prezidențiale din România, programate pentru noiembrie. Cele două mandate ale lui Traian Băsescu la Cotroceni se suprapun cu schimbarea de atitudine a României față de Occident. Până în 2005 s-a practicat duplicitatea - una se spunea la Bruxelles și la Washington, alta acasă. ”Oficial, scrie Turturică, eram parteneri cu SUA în lupta împotriva terorismului, dar Ion Iliescu îl plimba în avionul său pe Omar Hayssam, deși acesta era suspectat, cu probe serioase, de legături cu teroriștii”. ”Până într-o zi”, adaugă comentatorul. (o zi) Când (...)Iliescu, Năstase și mulți alții s-au trezit înconjurați de profesioniști din diverse structuri care le-au spus că așa nu mai merge, că jocul ăsta a dus România într-o fundătură”. A urmat aderarea României întâi la NATO și apoi la Uniunea Europeană. Nu poate fi, deci, lipsit de importanță cine îi va urma la Cotroceni lui Traian Băsescu. Dacă viitorul președinte va spune da propunerilor comerciale foarte tentante pe care le va face Rusia - e sistemul patentat în țările din jur - vor veni și condiționări care ”vor viza alianțele militare și politica externă ale României. Față de Moldova, în primul și în primul rând, dar și față de SUA și UE”. Alegătorii trebuie să știe că România nu e Germania, nu-și poate permite să accepte daruri din partea Moscovei, se mai arată în articolul din „România liberă”.

XS
SM
MD
LG