Linkuri accesibilitate

Banii statului și renovarea mănăstirii Curchi, renunțarea la vinietă.

Fostul ministru al finanţelor, Veaceslav Negruţă, a criticat recent pe blogul său personal două decizii luate de guvernul Leancă a doua zi după semnarea Acordului de Asociere – una ce pare a favoriza cu 39 mln. de lei o companie privată din domeniul construcţiilor şi o decizie ce pare să facă inutilă vinieta – o taxă introdusă cu mare scandal acum doi ani pentru posesorii de autoturisme cu numere de înmatriculare străine. Fostul membru al cabinetului Filat, despre care se crede că a părăsit garnitura guvernamentală inclusiv în semn de protest faţă de privatizarea Băncii de Economii, a vorbit despre cele două ca despre „decizii fără glorie”, decizii ce „trag pe sfoară” bugetul sau substituie buzunarul statului cu buzunarul privat. Liliana Barbăroşie relatează.

O lege care ar fi făcut posibilă intrarea a zeci de milioane de lei din vistieria statului în cea a companiei de construcţii Glorinal, pentru anumite servicii la reconstrucţia unei mănăstiri, a fost invalidată o dată de Curtea Constituţională după ce aceasta fusese sesizată de deputatul liberal Valeriu Munteanu. Decizia de atunci a Curţii s-a bazat pe faptul că legea fusese votată de legislativ în ciuda unui aviz negativ din partea guvernului. Avizul fusese formulat de Ministerul Finanţelor în vremea când ministru era Veaceslav Negruţă, prin urmare criticile de acum ale ex-demnitarului s-ar putea să nu fie întâmplătoare.

„Optimismul din 27 iunie repede se transformă în realism local”, a scris pe blogul său Veaceslav Negruţă după ce guvernul Leancă a dat, chiar a două zi după semnarea acordului de asociere, un aviz deja pozitiv proiectului. „Statul este tras pe sfoară de 39 de milioane de lei”, a continuat ex-ministrul. „Nu cred că astfel de decizii sunt în spiritul zilei istorice de 27 iunie… dar nici conforme cu Programul de activitate al Guvernului”, mai scrie el.

Negruţă pretinde că prin această decizie, guvernul oferă nejustificat companiei private o scutire fiscală în mărime de 14 milioane şi-i pune în cârcă Ministerului Culturii, adică bugetului public, alte 25 de milioane – datorii ale mănăstirii Curchi faţă de compania care s-a ocupat de reconstrucţia sa. Deci, ar fi un total de 39 de milioane de lei care ar fi calificate ca prejudiciu adus bugetului.

De această dată, proiectul a venit la guvern sub semnătura unui grup numeros de deputaţi din coaliţia de guvernare, printre ei Veaceslav Ioniţă de la comisia parlamentară pentru buget şi finanţe:

„Pe scurt: a fost decizia statului de a renova acest obiect, acest obiect este patrimoniu naţional, decizia a fost de 98 de milioane de lei, lucrările au fost făcute, iar noi nu ne-am achitat. Noi, adică statul. Nici nu eram măcar noi, că s-a întâmplat în 2008. Deci, noi nu rezolvăm problema agentului economic, ci a monumentului naţional. Şi atunci statul spune: eu recunosc că e monument naţional, lucrările de restaurare s-au făcut la decizia statului şi eu recunosc această datorie ca datorie a mea. Statul are datorie, nu mănăstirea. Trebuia să luăm această povară de pe mănăstire.”

Deputatul liberal Valeriu Munteanu, care a adus primul în faţa justiţiei subiectul, ne-a spus astăzi că toate ar fi în limita legalului dacă compania ar fi ajuns să se ocupe de reconstrucţii în urma unei licitaţii publice:

„De fapt există un interes direct şi o prietenie foarte mare dintre PLDM şi această companie şi PLDM se vede îndatorată să rezolve problemele acestei companii , cu orice preţ din câte se vede. Fiindcă să adopţi de două ori o lege proastă şi să insişti şi a treia oară, demonstrează ceva. În momentul în care am contestat la CC această lege, guvernul nu şi-a delegat reprezentant ca să facă front comun cu parlamentul, ceea ce înseamnă că guvernul se desolidarizase de parlament, adică a spus: voi aţi făcut, voi asumaţi-vă responsabilitatea. Pentru că ceea ce se întâmplă de fapt e că Leancă răspunde în faţa organismelor internaţionale pentru aplicarea uniformă şi fără părtinire a legislaţiei. Ceea ce face partidul e că ăl pune într-o lumină foarte proastă. E o lege specială pentru cineva. O situaţie foarte-foarte gravă. În ţări normale, cineva îşi dă demisia pentru aşa ceva.”

Decizia a fost criticată aspru, înainte de adoptare, şi de Consiliul Naţional de Participare – structură a societăţii civile ce monitorizează legalitatea deciziilor statului – drept una dezavantajoasă economic statului, dar şi defectuoasă juridic. Iată ce ne-a spus astăzi preşedintele CNP, Sergiu Ostaf:

„Este foarte clar că contravine legislaţiei în ce priveşte transparenţa procesului decizional, transparenţa achiziţiilor, încălcarea principiilor de competiţie loială, sunt proceduri puternic contestabile din perspectiva aspectelor corupţionale. Şi se încalcă cu siguranţă spiritul acordului de asociere. O faptă care va fi din nou declarată neconstituţională. Dacă ar ajunge să fie analizată de străini, va fi condamnată cu ambele mâini. Guvernul Leancă în cazul acesta fie este ostatecul înţelegerilor din arcul de guvernare şi atunci e o problemă cu independenţa membrilor acestui cabinet. Avizul nu e o decizie, dar este un consimţământ, deci guvernul apare nu în cea mai bună lumină.”

Cât priveşte cea de-a două decizie, la fel criticată de fostul ministru al finanţelor ca fiind un truc prin care banii posesorilor de autoturisme neînregistrate oficial pe teritoriul Republicii Moldova ar fi îndreptaţi spre asiguratori –– Sergiu Ostaf spune că deşi nu trezeşte neapărat suspiciuni de corupţie, este şi ea destul de dubioasă, dat fiind faptul că un alt partid din coaliţia de guvernare este suspectat să aibă anumite interese. De fapt, guvernul a eliminat termenul limită de 180 de zile pentru folosirea autoturismelor cu numere străine, ceea ce face oarecum inutilă vinieta, obligând pe de altă parte automobiliştii să-şi procure Carta Verde pentru circulaţia pe intern.

XS
SM
MD
LG