Linkuri accesibilitate

Igor Grosu: „nu mai putem continua cu un sistem de instruire în care notele se dau pe bandă rulantă”


Un interviu cu ministrul adjunct al Educației la încheierea primei sesiuni de bacalaureat despre situația învățămîntului liceal în Moldova.

După bacalaureatul din acest an, mai-marii de la Ministerul Educaţiei au răsuflat, cel puţin într-o privinţă, uşuraţi: s-au înregistrat de zece ori mai puţine tentative de fraudare a examenelor. Numai că aici funcţionează povestea cu partea plină şi partea goală a paharului. Mai mult de jumătate din cei înscrişi la bacalaureat (56%) nu au promovat examenul, ceea ce este un procentaj neliniştitor. În interviul dimineţii, îl întrebăm pe ministrul adjunct al educaţiei, Igor Grosu, cum se explică cifra atât de joasă şi ce face ministerul pentru a scoate învăţământul moldovenesc din suferinţă.

Europa Liberă: Ieri a devenit clar că anul acesta s-a înregistrat cea mai joasă rata de promovare a bacalaureatului de la înfiinţarea acestui examen. Dle Grosu, pe Dvs. personal ce vă bucura şi ce vă întristează în rezultatele din acest an, daca le-aţi compara cu cele de anul trecut bunăoară?

Igor Grosu: „E cam devreme să vorbim de bucurii sau tristeţi. Suntem abia la prima sesiune, sesiunea de bază. În faţă mai avem a doua sesiune după care vom putea face unele concluzii şi comparaţii cu sesiunea din 2013.”

Europa Liberă: Totuşi, există lucruri care vi se par mai bune în acest an?

Igor Grosu: „Ceea ce putem spune cu certitudine e că anul acesta avem o sesiune mai integră în comparaţie cu anul 2013. Datele sunt elocvente în acest sens. Am avut mult mai puţine eliminări, de zece ori mai puţine în comparaţie cu ceea ce am avut în sesiunea 2013. La prima vedere, doar 44% au susţinut în sesiunea de bază examenul. Pe ceilalţi 56% îi aşteptăm în sesiunea repetată. În zilele ce au mai rămas au tot timpul la dispoziţie să depună un efort suplimentar şi să vină pentru a susţine examenele de bacalaureat pe care nu le-au promovat în sesiunea de bază.”

Europa Liberă: Ziceţi că a fost un examen mai integru. Dar 46 de lucrări au fost anulate pentru că aţi descoperit că erau copiate. Cum vă explicaţi: nu au funcţionat detectoarele de metale?

Igor Grosu: „Nu. Au funcţionat. Dar sistemul de monitorizare nu funcţionează de la sine şi cel mai important în orice activitate este factorul uman şi, probabil, pe undeva, în unele centre a fost tratat aşa, cu mai multă superficialitate. În altă ordine de idei, unii candidaţi pe bune nu au acceptat condiţiile pe care noi am rugat să mergem cu un exerciţiu integru şi au riscat. Ne pare rău pentru că va trebui să ne întâlnim la anul. Şi în acest context iarăşi mă adresez către cei care vor veni în sesiunea suplimentară: încercaţi să vă detaşaţi de tot ce înseamnă aşa-numite oferte care v-ar facilita o trecere mai neortodoxă a bacalaureatului, concentraţi-vă la subiecte, mizaţi pe forţele proprii şi nu pe acele soluţii pe care, din păcate, unii au ajuns în final să constate că, făcând uz de ele, erau cu greşeli şi nu le-au ajutat la nimic.

Europa Liberă: Am discutat zilele trecute cu mama unui absolvent care era foarte trista. Copilul ei se considera subevaluat, la fel ca vreo zece colegi de-ai lui. E vorba despre un liceu foarte bun. Dvs. sunteţi de acord ca este o problema mare daca copilul pleacă din sistemul de învăţământ cu impresia că a fost nedreptăţit pe final?

Igor Grosu: „Evaluarea tot timpul va trezi nemulţumiri. Acum, dacă e să vorbim statistic, dacă anul trecut am avut peste 30 de mii de contestaţii, anul acesta avem aproape 22 de mii, deci mult a scăzut numărul contestaţiilor în timp ce noi ne aşteptam la un aflux mai mare în condiţia în care noi nu depunctăm, nu scădem nota dacă se dovedeşte că a fost supraevaluat iniţial. Pentru asemenea situaţii şi avem procedura de contestare. Deci, noi am încurajat toată lumea care a observat că la un anumit item nu a primit punctajul pe care crede că îl merită, să argumenteze şi să depună contestaţia, iar noi o să insistăm şi o să atenţionam o dată în plus comisiile de contestare: acolo unde candidatul merită mai mult, să i se ofere mai mult. De aceea şi spuneam că rezultatele sunt prealabilă încă. Vom vedea cum va evalua procentul după perioada de contestare ulterior, după sesiunea suplimentară.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, un studiu despre care noi cu Dvs. am mai discutat, zicea că contestaţiile ar fi o sursă de fraudare. Cum vă asiguraţi să nu fie aşa?

Igor Grosu: „Nu. Aici e exclus. A propos, că m-aţi întrebat care a deosebirea de 2013. Şi în veriga de evaluare noi am reuşit să asigurăm un proces mult mai integru, astfel încât am omis orice tentativă de trafic de influenţă, de fraudă în comisii. Comisiile au activat în acelaşi condiţii de altfel ca şi candidaţii, în încăperi dotate cu camere de supraveghere, de aceea aici totul a fost foarte şi foarte transparent.”

Europa Liberă: Un singur absolvent cu zece pe linia. Parcă aş refuza să cred că doar unul merită…

Igor Grosu: „Şi eu refuz din simplul motiv că sunt datele preliminare. Eu am certitudinea că noi vom avea mai mulţi elevi cu zece pe linie. După perioada de contestare cred că numărul lor va creşte.”

Europa Liberă: Da profesorii se prezintă mai bine? Când le faceţi şi lor examene de definitivat cum li se organizează în România de exemplu?

Igor Grosu: „Lucrul acesta trebuie pregătit. Să trecem de această sesiune, la final vom veni cu un raport similar cu cel făcut anul trecut în care vom vedea foarte clar tabloul pe ţară, pe raioane, pe fiecare instituţie de învăţământ, pe disciplină, după care vom face o discuţie publică, vom discuta şi cu profesorii, şi cu administratorii din centrele raionale pentru a pregăti acest exerciţiu temeinic.”

Europa Liberă: Vi-e frică de un eventul rezultat?

Igor Grosu: „Dacă ne era frică, nu veneam în exerciţiul funcţiei. Dar precum vedeţi al doilea an ne ţinem bine.”

Europa Liberă: Ce se întâmplă cu matematica în şcoala? Şi cu fizica? Şi cu geografia? Cu geografia chiar e curios, pentru că elevii iubesc de obicei această materie…

Igor Grosu: „Cu ştiinţele exacte, credeţi-mă, analizeze noastre arată că nu e o problemă doar în Republica Moldova, ci la nivel global. Apetitul pentru ştiinţele exacte a cam scăzut şi multe state, noi inclusiv, cred că o să mergem, deja discutăm, în special odată ce a fost aprobat proiectul Codului Educaţiei şi credem noi că până la sfârşitul sesiunii parlamentare va fi aprobat şi de Parlament, să atragem mai multă atenţie ştiinţelor exacte. Şi instrumentul pe care îl vedem, aplicat şi în altă parte, este programe de stat pentru aceste discipline care presupun şi o mai mare atenţie facultăţilor pentru o formare mai bună iniţială, o mai mare infuzie financiară, dotări, laboratoare etc.

Şi a doua întrebare care a fost despre geografie: paradoxul acesta se atestă în fiecare an. S-ar părea că geografia, fiind în foarte multe cazuri examenul la alegere, apare paradoxul că dacă candidaţii îşi aleg geografia, de ce avem rezultatele pe care le avem. Părerea mea subiectivă e că e vorba de atitudine. Atunci când alegi o disciplină, nu e suficient s-o tratezi că e cea mai uşoară. Trebuie de depus efort susţinut, suplimentar şi de tratat la modul serios orice disciplină. Deci, dacă îşi alegi o disciplină, nu trebuie să fie cea mai uşoară, ci cea la care eşti cel mai bine pregătit.”

Europa Liberă: Unii cred că rezultatele proaste din învăţământ sunt datorate inclusiv salariilor sunt scandalos de mici. Sunteţi de acord?

Igor Grosu: „Dacă argumentul acesta acum un an mai stătea în picioare, ei acum nu mai rezistă. Pentru că guvernul a adoptat sâmbătă modificările prin care salariile vor fi majorate şi în acest context comunitatea pedagogică cred că va trebui să-şi revizuiască discursul public şi să înţeleagă că guvernul, sau contribuabilul deja şi-a asumat angajamentul de a suporta această majorare. Din toamnă salariile sunt majorate şi la cadrele didactice, şi la cei din preşcolar, şi la cei din preuniversitar. Sigur că e loc pentru mai bine, dar când avem mai mult, oferim mai mult.”

Europa Liberă: O întrebare pe care veţi considera-o poate atipică: ce atitudine trebuie sa aibă societatea faţă de nişte politicieni care îşi învaţă copii peste hotare, prin urmare nu au încredere în sistemul local pe care îl administrează? Am vorbit zilele trecute cu o absolventa a învăţământului englez care mi-a zis ca în Marea Britanie dacă ar afla cineva că un politician face asta, cariera sa politica ar fi ruinată.

Igor Grosu: „Bună întrebare. Cum ar fi să-i tratăm? E bine să-i găsiţi, să-i întrebaţi şi răspunsul să-l cunoască toată lumea. Sigur că situaţia e jenantă, pentru că dincolo de alegerea pe care ei pot s-o facă în favoarea unei instituţii din străinătate, dacă ar fi simpli cetăţeni, asta mai puţin ar conta. În situaţia în care sunt persoane publice, politicieni, sigur că devin vulnerabili. Dar şi asta vorbeşte despre ceva.”

Europa Liberă: Chiar aş face un avertisment acum: dacă nu vă veţi readuce copii în ţară, n-o să vă votăm…

Igor Grosu: „Ştiţi că pare-mi-se a fost o situaţie de aceasta în China. Când conducătorii din partid, având copii la studii peste hotare, au fost atenţionaţi că toţi, după finalizare, trebuie să se întoarcă să muncească în ţară.”

Europa Liberă: Am înţeles paralela, dar am formulat această întrebare doar pentru faptul că dacă copii politicienilor ar învăţa în ţară, poate atitudinea acestor politicieni faţă de acest sistem ar fi alta…

Igor Grosu: „Ştiţi, până la proba contrară. Să vedem dacă Codul Educaţiei va fi votat în Parlament, dacă vor fi onorate toate angajamentele luate de clasa politică, atunci lumea o să fie fericită.”

Europa Liberă: Car e soluţia pentru ieşirea din impasul în care se află învăţământul?

Igor Grosu: „Soluţia este foarte simplă: schimbarea de atitudine. Toată lumea trebuie să înţeleagă că nu mai putem continua cu un sistem de instruire în care notele se dau pe bandă rulantă. Deja suntem la a doua experienţă, la al doilea bacalaureat, deci trebuie toţi, de la candidat, părinte, profesor, funcţionar să ne schimbăm atitudinea. Cu cât mai repede o facem, cu atât mai puţine incomodităţi şi frustrări vom avea. Atât.”

XS
SM
MD
LG