Linkuri accesibilitate

Dorin Duşciac: „Precaritatea ecologică loveşte în toţi oamenii, indiferent de statutul lor social”


Dorin Duşciac

Dorin Duşciac

În dialog cu noul vice-ministrul mediului.

Zilele trecute a fost numit în funcția de vice-ministrul mediului Dorin Duşciac, doctor în fizică, fost inginer-cercetător la Laboratorul Naţional al Comisariatului pentru Energie Atomică din Franţa. Cu Dorin Duşciac a stat de vorbă Diana Răileanu.

Europa Liberă: Dle Duşciac, până în prezent, problemele de mediu au fost oarecum ocolite de autorităţi, sau lăsate pe ultimul loc. Care sunt riscurile, din punctul Dvs de vedere, ale unei asemenea abordări?

Dorin Duşciac: „Probleme de mediu ar trebui puse printre primele, fiindcă astăzi, în ţara noastră, cetăţenii se confruntă cu ceea ce se cheamă precaritatea ecologică. Această precaritate ecologică loveşte, fără înconjor, în toţi oamenii, indiferent de statutul lor social, indiferent de situaţia lor materială, indiferent de nivelul de studii, cu toţii suntem supuşi unor anumite constrângeri. În condiţiile unui mediu înconjurător extrem de poluat şi a unei atitudini destul de bizare a autorităţilor în multe regiuni ale lumii faţă de mediul înconjurător, mă refer aici, în primul rând, la ţările care nu respectă în niciun fel convenţiile şi tratatele internaţionale în domeniul protecţiei mediului, în aceste condiţii este nevoie ca autorităţile publice din fiecare ţară şi, în special din Republica Moldova, fiindcă anume asta vizează direct concetăţenii noştri, să-şi concentreze atenţia asupra obiectivului major care ar putea fi, de exemplu, reducerea precarităţii ecologice. Asta înseamnă o sumă întreagă de acţiuni îndreptate spre îmbunătăţirea situaţiei generale în domeniul protecţiei mediului, să avem şi nişte păduri mai mari, mai frumoase şi mai sănătoase, să curăţăm apele din ţara noastră, astfel încât populaţia să aibă acces la apă potabilă şi de bună calitate, să păstrăm mediul natural intact acolo unde el mai există în ţara noastră, să ameliorăm calitatea solului şi multe alte lucruri foarte importante din aceeaşi categorie. Până la urmă, de aici porneşte absolut totul - calitatea vieţii, sănătatea publică etc.”

Europa Liberă: Organizaţiile de apărare a mediului deseori bat alarma că pădurile sunt defrişate, că oameni cu bani îşi fac case în spaţii verzi... Credeţi că aveţi destulă susţinere politică ca să puneţi capăt unor asemenea situaţii?

Dorin Duşciac: „În ţara noastră trebuie să existe nu doar voinţă politică, ci şi o implementare a acestei voinţe politice, care se poate vedea prin acţiuni concrete, adică nu trebuie în niciun caz să rămânem la nivelul unor declaraţii, ci să punem în practică toate prevederile, în primul rând, ale legislaţiei europene în acest sens. Deci, implementarea aquis-ului comunitar, inclusiv tot ce se referă la protecţia mediului natural este foarte important pentru toţi cetăţenii noştri, dar este, în primul rând, şi o vitrină a acţiunilor concrete pentru guvernare.”

Europa Liberă: În ce măsură „moştenirea” sovietică şi-a lăsat amprenta asupra ecologiei moldoveneşti?

Dorin Duşciac: „Tot ce s-a făcut în această privinţă pe timpul sovietic a avut consecinţe destul de dezastruoase asupra mediului înconjurător. Mă refer şi la poluarea solurilor, apelor, la pădurile care au început să fie distruse anume la începutul perioadei de sovietizare a republicii noastre, la sfârşitul anilor ’40, şi în anii ’50. Să nu uităm, în acelaşi timp, un lucru foarte interesant şi foarte important, după părerea mea, la sfârşitul anilor ’80, primele manifestaţii publice care au chemat oamenii în stradă pentru democratizarea societăţii au avut loc din motive care erau, într-un fel sau altul, legate şi de ecologie. Ţin minte foarte bine, deşi eram la o vârstă foarte fragedă pe atunci, că se vorbea foarte mult despre ecologie, despre un mediu curat, despre lupta împotriva acelor erori care au fost comise pe parcursul deceniilor precedente în republica noastră, cu alte cuvinte, pentru mine este foarte clar faptul că problemele legate de ecologie, problemele legate de mediu au fost şi sunt în continuare vârful de lance al luptei pentru echitate socială, al luptei împotriva tuturor formelor de oprimare. Vorbim de un domeniu extrem de important, extrem de responsabil, unde acţiunea politică trebuie să reflecte o maturitate în abordarea problemei, o maturitate în gândire şi o anumită viziune strategică pe termen lung şi pe termen mediu, bineînţeles.”

Europa Liberă: Am să fac apel la experienţa Dvs de trai în Uniunea Europeană, mai exact, la Paris. În Republica Moldova nu îmi aduc aminte ca vreun partid să obţină voturi sau locuri în Parlament pentru că au promovat rezolvarea problemelor de mediu. În plus, oamenii dau nedumeriţi din umăr atunci când îi întreb, de exemplu, de selectarea gunoiului... Cât de greu pot să evolueze lucrurile?

Dorin Duşciac: „Probabil că aveţi dreptate atunci când sugeraţi că mentalitatea se schimbă cel mai lent şi cel mai greu. Într-adevăr, aşa este, şi să stiţi că în Occident încă nu s-a ajuns la un nivel ideal din acest punct de vedere, adică nu totul încă este perfect, dar ţările occidentale se află, totuşi, la un nivel de dezvoltare mult mai avansat, care permite ca problematica legată de mediu să fie realizată organic în toate procesele de guvernare şi la toate nivelurile. Atunci când ne referim la Republica Moldova, aveţi dreptate, cetăţenii noştri încă nu au acel set de deprinderi de viaţă care să conducă într-un timp foarte rapid la o curăţare şi la o păstrare a mediului înconjurător. De aceea avem nevoie de foarte multă educaţie, foarte multă pedagogie, oamenilor trebuie să li se explice o serie de lucruri care sunt, vă asigur, foarte simple, dar dacă sunt aplicate de către fiecare cetăţean, rezultatul poate fi unul foarte şi foarte frumos. Este vorba nişte gesturi cotidiene care dacă sunt puse în practică de către toată lumea, atunci rezultatul este unul foarte bun.”

Europa Liberă: Dvs veniţi din diasporă. Cum s-ar schimba lucrurile şi dacă v-ar plăcea ca printre colegii de la guvern să fie mai mulţi oameni cu experienţă de trai şi muncă din afară?

Dorin Duşciac: „Ştiu că nu sunt primul ajuns într-o astfel de funcţie care vine din afara Republicii Moldova, sper foarte mult, bineînţeles, să nu fiu şi ultimul, findcă ţara noastră are nevoie de studiile, de cunoştinţele practice şi teoretice, de experienţa de viaţă, de experienţa profesională pe care concetăţenii noştri au primit-o în ţările dezvoltate, în ţările occidentale mai ales. Este neapărat nevoie de „sânge nou” în guvernarea ţării noastre. Aşa se întâmplă de obicei în ţările şi în guvernele care au un program de guvernare ambiţios, ale căror obiectiv principal este schimbarea radicală în mai multe domenii şi schimbarea aplicată cu ritmuri susţinute, fiindcă oamenii, concetăţenii noştri vor rezultate concrete, palpabile. Lumea s-a săturat să mai aştepte, să mai audă promisiuni, lucrurile trebuie mişcate din loc foarte repede.”

Europa Liberă: Dle Duşciac, câtă încredere aveţi în faptul că tot ce vă propuneţi acum chiar va fi realizat, ţinând cont de faptul că actuala coaliţie este pe ultima sută de metri şi s-ar putea ca viitorul guvern să arate altfel?

Dorin Duşciac: „S-ar putea, într-adevăr, ca viitorul guvern să arate altfel şi acest lucru să fie în avantajul nostru. Trebuie să fim tot timpul optimişti şi încrezători în calitatea muncii noastre şi în victoriile pe care suntem capabili să le avem la următoarele „rendez-vous”-urile electorale. Ce pot să vă spun este: bineînţeles că cele câteva luni care ne despart de data alegerilor este un timp mult prea scurt pentru ca să pot realiza absolut tot ce mi-am propus. În acelaşi timp, foarte multe procese contează să fie demarate, iar odată ce un anumit set de reguli a fost pus în practică, a fost stabilit, după asta implementarea propriu-zisă a respectivelor procese vine oarecum de la sine, deci important este ca, din start, din punctul de pornire să existe voinţă politică, să existe viziune, să existe o abordare clară şi metodică a modului de a rezolva aceste probleme. Nu zic neapărat că acest lucru va fi şi suficient, dar mă voi strădui să fac aşa încât aceste procese să-şi găsească în mod obligatoriu şi o continuitate după ziua de 30 noiembrie 2014.”

XS
SM
MD
LG