Linkuri accesibilitate

Cine sunt susţinătorii Rusiei în Europa (Cristian Câmpeanu / România liberă)


O analiză semnată de Cristian Câmpeanu în România liberă, arată cât de dificil a fost pentru cancelarul german Angela Merkel să obțină consensul țărilor europene pentru emiterea unui ultimatum la adresa Moscovei, cu termen până astăzi. Vladimir Putin trebuia să ia măsuri concrete pentru a opri transferul de armament către rebelii din estul Ucrainei, să returneze cele trei puncte de frontieră sub autoritatea Kievului și, practic, să dispună încetarea efectivă a violențelor și eliberarea a aproximativ 180 de ostatici și semnarea, vineri, a acordurilor de asociere cu Republica Moldova, Georgia și Ucraina. Merkel a avut de luptat cu poziția unor lideri europeni care susțin deja pe multe planuri Rusia: premierul italian Matteo Renzi, dar și reprezentanţii Austriei, Greciei, Ciprului și Spaniei - dacă e vorba doar despre „vechea Europă”. Din păcate, situația din Ucraina și tendința Rusiei de a utiliza gazul natural ca armă politică au creat o breșă fără precedent și între fostele state comuniste, arată Cristian Câmpeanu. La anexarea Crimeii, Polonia, România și țările baltice s-au exprimat ferm împotrivă acestui gest, ca și față de ofensiva Gazprom, în timp ce Ungaria lui Viktor Orban „a făcut o întoarcere la 180 de grade, devenind, din adversar al acțiunilor Rusiei, un susținător pragmatic al Moscovei”. De pe poziția unui lider al blocului estic, Polonia propune deja Uniunii Europene soluții de emancipare energetică față de Rusia. Nu are însă aceeași trecere și în interiorul grupului Visegrad. Fostul triunghi al țărilor central-europene e astăzi scindat. Nu doar Ungaria joacă diferit de Polonia, ci și Cehia, care ar fi ales „jocul la două capete”. În aprilie, președintele Milos Zeman susținea deja că apartenența de drept a Crimeii la Rusia ar trebui acceptată ca o realitate, și nu pedepsită cu sancțiuni. Ca să mulțumească totuși și Bruxellesul, după cum notează Câmpeanu, liderul ceh a apreciat că „trebuie adoptate cele mai severe sancțiuni, iar NATO să ia în considerare trimiterea de trupe în Ucraina”, în caz că Rusia va invada estul Ucrainei. Analiza lui Cristian Câmpeanu, din care astăzi se publică doar prima parte, vorbește de asemenea despre puternicul lobby pro-Rusia al marilor companii germane sau italiene.

XS
SM
MD
LG