Linkuri accesibilitate

Acordul de Asociere la UE și semnificațiile sale (Timpul, Panorama, Kommersant.md)


Situația pașapoartelor biometrice (Adevărul).

Cele mai multe articole de opinie din presa de la Chişinău de astăzi sunt dedicate Acordului de Asociere la Uniunea Europeană pe care Republica Moldova l-a semnat vineri, alături de Georgia şi Ucraina. În editorialul semnat de Constantin Tănase în „Timpul”, evenimentul este tratat ca începutul reparării unei umilitoare nedreptăţi istorice când „românii din R. Moldova, rupţi de matcă, au fost ţinuţi în afara Europei civilizate”. Azi, vom trece Rubiconul, scrie Tănase. Nu ni se promite mult, dar un scaun în anticamera Uniunii Europene e, totuşi, ceva. A trece Rubiconul înseamnă a ne despărţi efectiv de fostul Imperiu. Potrivit editorialistului, „există însă pericolul ca această despărţire să fie doar formală din cauza bolilor care macină sănătatea societăţii şi ameninţă independenţa R. Moldova. Acestea sunt, la părerea sa, minoritatea rusofonă (imperială) şi elitele politice conducătoare corupte.

Dumitru Ciubaşenco, editorialistul de la „Panorama”, se situează la polul opus, cel al criticilor. Articolul său consacrat asocierii este întitulat „Un salt în întuneric”, iar autorităţilor li se găseşte următorul cusur: că nu ar fi analizat consecinţele acordului pe care l-au semnat. „Este o chestiune nu de cunoaştere obiectivă şi raţiune, ci de credinţă oarbă în puterea magică a funcţionărimii de la Bruxelles care i-ar face pe moldoveni fericiţi”, apreciază autorul.

„Kommersant.md” îşi concentrează atenţia pe dezacordul cu semnarea documentului exprimat de opoziţie. „Acordul de Asociere a Moldovei cu UE este semnat. Nu mai este doar un vis al coaliţiei de guvernare, ci un fapt împlinit. Autorităţile moldovene consideră ziua semnării Acordului drept istorică şi sunt convinse că acum integrarea europeană a republicii este ireversibilă, iar economia urmează să crească şi să se modernizeze. Opoziţia critică documentul şi susţine că acesta va îngropa domenii întregi împreună cu suveranitatea ţării”, se spune în articol.

„Ziarul Naţional” prezintă reacţia elogioasă a preşedintelui român Traian Băsescu. Acesta s-a declarat „impresionat de faptul că premierul moldovean Iurie Leancă şi-a ţinut jumătate din discurs „într-o limbă oficială a UE şi a folosit limba română". Citat în continuare, preşedintele României a declarat cu referire la cabinetul Leancă că „a fost un guvern foarte pragmatic, care şi-a pus două obiective: să obţină dreptul la liberă circulaţie pentru cetăţenii Republicii Moldova şi să ajungă la Acordul de Asociere. Cred că a fost una din cele mai inteligente abordări dintre toate statele din Parteneriatul Estic”. Potrivit dlui Băsescu, „a fost o bună strategie începută de primul ministru Vlad Filat şi continuată foarte bine de primul ministru Leancă”.

„Adevărul” explică, într-un articol, de ce între 28 iunie şi 3 august, în toate secţiile de documentare a populaţiei va fi suspendat procesul de recepţionare a cererilor pentru eliberarea paşapoartelor biometrice în decurs de cinci, zece şi 15 zile şi se vor elibera doar într-o lună sau în regim de urgenţă. Pentru că asta ar ajuta la crearea de condiţii pentru implementarea procesului de eliberare a paşapoartelor de tip nou, cu coperta roşie-vişinie, trecerea la noua tehnologie de producere a acestora şi soluţionarea problemelor de ordin tehnico-aplicativ şi în vederea realizării procesului de preschimbare a paşapoartelor de tip sovietic în condiţiile şi termenele stabilite de Guvern, au explicat pentru publicaţie funcţionarii responsabili.

Milioane de dolari din credite externe rămân neutilizate”, constată într-un alt articol din aceiaşi publicaţie Ion Preaşcă. Potrivit autorului, „în 2013, finanţatorii externi au anulat alocarea a peste 58 de milioane de lei pentru şase proiecte din Moldova, din cauza că autorităţile au tărăgănat implementarea lor, după cum au constatat controlorii Curţii de Conturi. […] În ultimii 15 ani, Republica Moldova a ratat peste un miliard de lei, mijloace financiare alocate sub formă de credite sau granturi de către finanţatori externi, relevă un audit al managementului datoriei publice la Ministerul Finanţelor, realizat de specialiştii Curţii de Conturi”, se mai arată în articol.

XS
SM
MD
LG