Linkuri accesibilitate

Efectele imediate și pe termen lung ale schimbării statutului R. Moldova în relațiile cu comunitatea europeană


Vasile Botnaru în dialog cu Arcadie Barbăroșie și Nicolae Negru

Oricât de mult ne-am fi dorit să excludem abordarea exaltată a evenimentului din 27 iunie 2014, ceremonia de semnare a Acordului de Asociere oricum a stârnit emoții: de înduioșare și mândrie în rândul susținătorilor vectorului european de dezvoltare a Republicii Moldova și, dimpotrivă, de mânie și indignare în mediul adversarilor eurointegrării, mai bine zis, ai desprinderii definitive de trecutul sovietic, parcă așa spunea premierul Leancă.

Chiar în ajunul evenimentului de la Bruxelles, am invitat în studioul de la Chișinău al Europei Libere doi experți cu care am încercat să discutăm despre efectele imediate și pe termen lung ale schimbării statutului Republicii Moldova în relațiile cu comunitatea europeană, un fel de logodnă, înainte de posibila înrudire iremediabilă pe care autoritățile de la Chișinău deja o anunță pentru anul când președinția în Uniunea Europeană o va deține România.

Așadar, la discuția de astăzi participă directorul Institutului de Politici Publice Arcadie Barbăroșie, și editorialistul, comentatorul politic Nicolae Negru.

Europa Liberă: Aş zice că aşteptarea semnării Acordului de Asociere seamănă cumva cu schimbarea prefixului, dacă vă amintiţi, se aştepta Apocalipsa când treceam din 2000 în 2001.

Nicolae Negru: „Mileniul.”

Vasile Botnaru,

Vasile Botnaru,

Europa Liberă: Mileniul, da, pe care urma să-l suporte computerele, de parcă nici nu ar depinde de voinţa oamenilor, e ceva supranatural. Adică în egală măsură tratează semnarea acordului şi suporterii, dar, mai ales, adversarii: domnilor, vine după aceasta marele dezastru, Moldova se desprinde ca un gheţar şi prinde a circula nu ştiu unde. Totuşi, aş vrea în câteva cuvinte, stimaţi experţi, să ne spuneţi cât de sensibilă va fi această schimbare, e trecerea unei frontiere, e o eclipsă de soare sau e un act mai curând formal şi în funcţie de punerea în aplicare a acestor clauze se va mişca sau nu Moldova mai repede sau mai încet spre Uniunea Europeană sau îndărăt, domnule Barbăroşie?

Arcadie Barbăroşie: „Eu cred că semnarea acestui acord nu înseamnă o revoluţie, este următorul pas în evoluţia relaţiilor noastre cu Uniunea Europeană… Pe 27 a fost semnat Acordul, pe 28 nu vom resimţi acest lucru nici în preţurile din piaţă, nici în volumul exporturilor, dar lucrurile vor începe a evolua în funcţie de implementarea Planului de Acţiuni pentru

Lucrurile se vor începe a resimţi din 1 ianuarie 2015, când noi intrăm în Zona de Comerţ Liber.

realizarea acestui acord, plan care există şi este aprobat de guvern. Lucrurile se vor începe a resimţi din 1 ianuarie 2015, când noi intrăm în Zona de Comerţ Liber, când nu vom mai exporta în Uniunea Europeană conform acelor cote pe care le-am avut acum acordate, cote preferenţiale, regim preferenţial de comerţ cu Uniunea Europeană, ci vom începe a exporta în regim liber cu unele, sigur, excepţii, prevăzute în anexele respective.”

Europa Liberă: Adică va simţi, de exemplu, un exportator de mere care va putea să ajungă pe piaţa europeană cu volume mai mari?

Arcadie Barbăroşie: „Şi exportatorii de produse ale industriei uşoare, spre exemplu. Citeam un interviu cu doamna Carp zilele acestea care spunea că începând de la 1 ianuarie produsele industriei uşoare care vor merge în Uniunea Europeană din Republica Moldova se vor ieftini pe piaţa Uniunii Europene, datorită anulării tarifelor de import în Uniunea Europeană cu circa patru la sută. Patru la sută parcă nu e mult, dar producătorii respectivi consideră că este suficient de important pentru a face mai competitive produsele noastre. Şi lucrurile se referă la o mulţime de alte produse care sunt exportate în Uniunea Europeană, nu doar mere şi vin, pentru că la vin deja nu mai avem niciun fel de restricţii, datorită partenerului nostru strategic, Rusia. Începând cu ianuarie 2015 o parte dintre importurile din Uniunea Europeană nu vor mai fi taxate la frontieră. Ce înseamnă aceasta, ca să explicăm mai simplu? Dacă importam din Uniunea Europeană ceva la un preţ, să zicem, de 100 de lei bucata, se mai adăugau aici tarifele de import şi cumpărătorul cumpăra produsul respectiv cu 110 sau 115 lei. Acum aceşti 10 sau 15 lei nu vor mai exista, adică vom beneficia noi cu dumneavoastră.”

Europa Liberă: Dar aceşti 10-15 lei se duceau în buget şi guvernul ca şi cum avea mai mulţi bani. Acum se va întâmpla o mică scădere a acestor defalcări?

Arcadie Barbăroşie: „Da, acei 10-15 lei, luaţi de la mine, se duceau la guvern. Eu, în fond, voi beneficia, guvernul va trebui să lucreze să caute alte resurse pentru a-şi plăti sieşi salariul în mare parte, dar şi pentru a plăti salarii pentru medici, pentru învăţători şi aşa mai departe. În economia noastră, în genere, veniturile la buget aveau o sursă anormală. Veniturile la buget erau asigurate de vamă.”

Europa Liberă: Da, vama era pe locul întâi, cea mai mândră.

Arcadie Barbăroşie: „Veniturile la buget trebuie asigurate din producţia internă, haideţi să vă mişcaţi. Zilele trecute văzusem o informaţie pe una din reţelele de socializare în urma căreia s-a autosesizat fiscul şi a descoperit evaziuni fiscale de milioane de lei. Domnilor, lucraţi fără Facebook, lucraţi şi singuri şi găsiţi, depistaţi toate aceste surse posibile de venituri la buget.”

Nicolae Negru: „Mai este aici şi faptul că, în urma majorării exporturilor şi importurilor, se obţin venituri suplimentare şi de aici statul poate să ia partea lui bani…”

Europa Liberă: Adică prin impozit.

Nicolae Negru: „Da, prin impozit pe venit, de exemplu. Cu cât mai mult se exportă şi se importă, cu atât mai mult are de câştigat statul, nu prin vamă, fiindcă taxele vamale sunt ridicate, dar prin impozitarea veniturilor. Impozitarea veniturilor nu se anulează şi aceasta, de fapt, ar fi normal. Aşa funcţionează o economie sănătoasă. Mai puţin trăieşte din vamă.”

Arcadie Barbăroşie: „Într-adevăr aşa este. În fond, ceea ce este important e că semnarea acestui Acord de Liber Schimb, deschiderea spaţiului pentru comerţ cu Uniunea Europeană va duce la creşterea veniturilor noastre. Noi vom plăti mai multe impozite, sigur, ca şi suma absolută, procentual, rămâne acelaşi, dar vom avea şi noi mai multe impozite. Câştigăm, în fond, şi noi, consumatorii, noi, simplii cetăţeni, în primul rând.”

Europa Liberă: O întrebare firească, după mine, în toată povestea aceasta sau în semnarea acordului, oficializarea relaţiilor, ce e mai multă: politică sau economie, domnule Barbăroşie? Ca să vă întreb, de fapt, şi care este interesul Europei? Este un interes pur filantropic sau există interesul politic, pe care îl neagă de fiecare dată liderii europeni, dar ruşii consideră că li se ia preşul de sub picioare.

Arcadie Barbăroşie: „Trebuie să formulăm foarte exact ce înseamnă interes politic.”

Europa Liberă: Ca să schimbe regimul politic în Republica Moldova, de exemplu.

Arcadie Barbăroşie: „Eu aş formula niţel altfel. Republica Moldova are nevoie de o modernizare a sistemelor sociale, economice, politice.”

Europa Liberă: Aceasta ştie Moldova sau aceasta îi recomandă Europa?

Arcadie Barbăroşie: „Ce înseamnă ştie Moldova? Eu ştiu, domnul Negru ştie, un segment larg de cetăţeni înţeleg lucrul acesta.”

Europa Liberă: Adică acei care sprijină Uniunea Europeană sau eurointegrarea?

Arcadie Barbăroşie: „Eu nu cred că chiar toţi susţinătorii integrării europene înţeleg de ce este importantă pentru noi integrarea europeană. Mulţi, probabil, interpretează cam în felul următor, cum s-a relevat într-un sondaj realizat de noi: acolo sunt pensiile mai bune, salariile mai bune, drumurile mai bune, medicina mai bună, educaţia mai bună, poliţia este altfel, ne asigură o mai bună siguranţă personală etc., etc.”

Nicolae Negru: „Tehnologiile.”

Arcadie Barbăroşie: „Noi înţelegem cu dumneavoastră că, de fapt, de ce avem nevoie noi ca să fie medicina mai bună? Tehnologii în medicină. De ce avem nevoie ca agricultura să fie performantă? Tehnologii noi în agricultură. De ce avem nevoie ca serviciile să fie mult mai prietenoase, de competiţie?”

Europa Liberă: Ca să nu fure administraţia.

Arcadie Barbăroşie: „Să nu fure administraţia, să nu existe corupţie, deci, aceasta noi înţelegem. O parte dintre cetăţeni înţeleg aşa simplu, la nivel existenţial. Deci, în primul rând, ziceam încă odată, societatea are nevoie de modernizare şi Uniunea Europeană îşi exprimă, în fond, destul de prietenos, dacă vreţi dumneavoastră, susţinerea noastră pentru această modernizare. Există şi interesul egoist: nu de a schimba politicienii de aici, nu de a aduce un partid prietenos Uniunii Europene la putere, ci de a avea în vecinătatea Uniunii Europene ţări care sunt stabile, democratice, economic dezvoltate, pentru că aceasta diminuează riscurile la adresa Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Dar acesta e misionarism, acesta e o cruciadă de democratizare a acestui spaţiu sau este scoaterea din influenţa Rusiei? Aici vreau să ajung. Ruşii percep aceasta ca o chestiune care îi umileşte, dacă vreţi.

Arcadie Barbăroşie: „Eu nu aş zice misionarism. Eu aş zice: voi vreţi să trăiţi altfel? Noi vă putem ajuta. Dar pentru aceasta trebuie să faceţi aceasta, aceasta şi aceasta, câteva lucruri simple: democraţie, economie de piaţă, corupţie mică şi drepturi fundamentale...”

Europa Liberă: Şi atunci, simplist vorbind, e mai multă politică sau e mai multă economie sau socio-economie?

Nicolae Negru: „E politică cu mijloace economice, fiindcă de unde a pornit ideea Uniunii Europene? A pornit de la necesitatea asigurării stabilităţii păcii în Europa. A pornit de la anumite duşmănii, să zicem aşa, seculare care trebuiau aplanate. S-au gândit cum se poate face lucrul acesta. Prin economie, prin cooperarea economică.”

Europa Liberă: Deci, oblojirea rănilor europene?

Nicolae Negru: „Da, oblojirea rănilor europene. Și crearea acestui spaţiu de stabilitate, de pace în Europa desigur că este o chestiune politică, dar este asigurată prin pârghii economice, prin extinderea capitalismului, prin expansiunea capitalismului în spaţiul care mai înainte ştim de cine era ocupat. E politică, desigur, dar politică care trece, spre

I se dă voie poporului să aleagă forme, să aleagă modalităţi, să se implice în identificarea şi trasarea destinului său

deosebire de Uniunea Sovietică, care avea şi ea scopuri politice, de exemplu, difuzarea revoluţiei în spaţiul european şi chiar, în general, pe plan mondial, dar celelalte obiective, cum ar fi democraţia, relaţiile în societate erau, de obicei, pe planul doi, era dictatură, trebuia să faci aşa cum doreşte un partid... Aici i se dă voie populaţiei, poporului, ca să folosim aşa, un cuvânt mai răsunător, i se dă voie poporului să aleagă forme, să aleagă modalităţi, să se implice în identificarea şi trasarea destinului său.”

Europa Liberă: Deci, până la urmă, nu e o expansiune din Vest spre Răsărit, ci, de fapt, e o generare pe terenul estic a unor principii, valori, mostre occidentale?

Nicolae Negru: „Da, să vedem: ce, ne sileşte cineva pe noi? Spre deosebire de Uniunea Sovietică, cum venea cu tancurile, Uniunea Europeană nu vine cu tancurile…”

Europa Liberă: Ei, și mai vine şi acum…

Nicolae Negru: „Într-adevăr a venit în Georgia, a venit în Ucraina cu tancuri, cu omuleţi verzi înarmaţi, cu aruncătoare de grenade şi cu chiar rachete sol-aer, vedem lucrul acesta chiar şi azi… Uniunea Europeană, slavă domnului, nu vine cu tancuri, vine cu tehnologii, cu soluţii financiare, vine chiar cu injecţii, cu investiţii, cu consultanţă în domeniile economic, vine cu infrastructură, vine cu alte modele, vine cu modernizare… Și, dacă noi suntem lucizi, dacă noi putem deosebi lucrurile rele de cele bune, dacă noi suntem responsabili desigur că vom alege acest model pe care-l propune Uniunea Europeană, nu modelul pe care, iată, Rusia încearcă să-l propună: Uniunea Economică Euroasiatică. Dar o spun chiar participanţii, o spune şi Nazarbaev, o spune şi Lukaşenko, o spune chiar şi presa rusă: predomină factorul politic, Moscova vrea cu orice preţ să deţină un rol dominant în această structură, ceea ce nu există, cel puţin, cum să zic, formalizat nu există în Uniunea Europeană. Da, sunt acolo jucători mai puternici, mai slabi, desigur, jocurile şi acolo sunt suficient de complicate. Dar nu am putea spune că toate statele Uniunii Europene depind de dispoziţia unui singur stat sau de voinţa unui singur politician, cum este, de exemplu, în spaţiul pe care-l organizează acum Moscova.”

Europa Liberă: Toate aceste argumente nu vor să le audă trompetiştii Kremlinului… Sunt mai mulţi, dar unul mai cu seamă, pe care-l vedem des la televizor spune: „Nu e adevărat, Moldova are nevoie de altceva”. Dacă admitem că vocea Kremlinului va creşte în intensitate spre toamnă, la ce trebuie să ne aşteptăm? Cum putem să discutăm cu Kremlinul, care spune: „Nu, domnilor, de fapt, e expansiune curată, odată cu Uniunea Europeană, vine şi NATO. Ne puneţi în pericol frontierele etc. etc., pierdeţi vagonul transnistrean”, cum zicea un cunoscut politician de la Kremlin. Ce e de făcut în continuare: cum să discute şahistul care stă la masă cu un boxer?..

Nicolae Negru: „Bine, în primul rând, trebuie să clarificăm nişte principii: suntem noi stat suveran şi independent sau nu suntem stat suveran şi independent care are dreptul să îşi determine propria soartă, în corespundere cu voinţa majorităţii cetăţenilor…”

Europa Liberă: Deci, politicienii, în primul rând, trebuie să dea dovadă de aceasta.

Nicolae Negru: „Da, politicienii trebuie să dea dovadă de aceasta, dar şi cetăţenii Republicii Moldova, atunci când aleg politicienii în anumite structuri ale statului, în anumite instituţii. Şi dacă noi suntem un stat suveran, independent, atunci ceea ce spune Moscova e dreptul ei să spună, dar nu e dreptul ei să ne silească, să ne forţeze să procedăm după pofta ei. Aici e problema că ea nu numai spune, dar şi acţionează în această direcţie, vrea să ne forţeze, ne apucă de braţe, ne trage de cot, chiar ne dă şi uneori câte o lovitură pe plan economic…”

Europa Liberă: Sub centură…

Nicolae Negru: „Sub centură, foarte simţitoare. Cu aceasta eu cred că nu trebuie noi să ne împăcăm şi nu trebuie să se împace nici Uniunea Europeană. Și pe aceasta, de fapt, se ţine ordinea mondială despre care se vorbeşte atâta. Iată că Rusia nu mai ţine cont de această ordine mondială şi măcar din principiu trebuie să manifestăm rezistenţă în faţa acestei presiuni. Desigur că ea poate să ne sperie, poate să spună orice, dar trebuie să calculăm, trebuie să

Pur şi simplu, nouă ni se deschid mai multe pieţe şi aceasta nu este rău.

venim cu argumentele noastre, nu faţă de Moscova, dar faţă de populaţia Republicii Moldova. Atunci când Moscova zice că ea va avea de suferit, poftim, prezentaţi argumente. Noi putem să prezentăm argumente că această uniune sau, mai bine zis, acest Acord de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător nu dăunează nicicum Acordului de Liber Schimb din cadrul CSI. Pur şi simplu, nouă ni se deschid mai multe pieţe şi aceasta nu este rău. E adevărat, dacă se încalcă anumite reguli de joc, dacă statul nu funcţionează aşa cum se cuvine, se poate admite că în anumite situaţii producţia care ajunge netaxată, cum a spus domnul Barbăroşie, pe piaţa Republicii Moldova, din Uniunea Europeană să fie, să zicem aşa, aruncată pe piaţa Rusiei…”

Europa Liberă: Refrenul lui Putin.

Nicolae Negru: „Refrenul lui Putin, dar lucrurile acestea sunt controlabile, lucrurile acestea pot fi puse la punct, se pot elabora anumite mecanisme…”

Europa Liberă: Mai ales că Europa impune urmărirea lanţului de origine.

Nicolae Negru: „Mai ales că impune urmărirea lanţului de origine. Acest certificat de origine desigur că poate fi falsificat, dar ce nu poate fi falsificat? Atunci, în general, noi trebuie să ne îngrădim cu nişte ziduri, fiindcă întotdeauna se pot ocoli anumite prescripţii. Chiar să luăm cu migraţia, să luăm cu

Moscova nu că exagerează, dar trişează în cazul de faţă, sperie opinia publică şi din Republica Moldova, dar, mai cu seamă, sperie opinia publică din Rusia, fiindcă pe aceasta se ţine un regim autocrat.

plecarea muncitorilor la muncă, să luăm cu drogurile, cu traficul de armament şi aşa mai departe. Cred că Moscova nu că exagerează, dar trişează în cazul de faţă, sperie opinia publică şi din Republica Moldova, dar, mai cu seamă, sperie opinia publică din Rusia, fiindcă pe aceasta se ţine un regim autocrat, se ţine pe psihologia aceasta a cetăţii asediate, se ţine pe inventarea de duşmani, pe inventarea de pericole şi, desigur, pe inventarea unor nedreptăţi care s-ar face poporului rus. Chiar aşa am văzut în presa rusă, chiar aşa se vorbeşte: „Почему нас не любят?” – De ce noi nu suntem iubiţi de toată lumea?”

Europa Liberă: Et tu, Brute, contra mea? Domnule Barbăroşie, dumneavoastră cum răspundeţi la întrebarea mea?

Arcadie Barbăroşie: „Насильно мил не будешь. Băi băieți, voi vreți насильно, dar nu iese... Nu iese să vă iubească nimeni cu forţa… Dacă vreţi să vă iubească, fiind o ţară mare, şi este Rusia o ţară mare, încercaţi să folosiţi alte politici, alte argumente, nu ameninţări, nu embargouri la export… Eu îmi amintesc că prin ʾ94 am fost în Marea Britanie şi acolo am avut o discuţie, o lecţie publică privind politicile comerciale ale Marii Britanii. Iar una dintre întrebări a fost către noi, vizitatorii: „Aţi cumpărat banane în magazine?” - „Da, am cumpărat.” - „Ce aţi observat?”- „Că sunt, aşa, mai mici decât am văzut prin alte părţi”, chiar decât atunci în Moldova. - „Noi susţinem producătorii din fostele noastre colonii şi cumpărăm de la dânşii, preferenţial, ca să susţinem dezvoltarea lor economică”. Adică nu embargouri la banane, dar, din contra, cumpără de acolo banane – iată aceasta este marea deosebire dintre o atitudine…”

Europa Liberă: Păi şi ruşii fac, uitaţi-vă, dau preţ la gaz mai mic pentru cei care sunt loiali.

Nicolae Negru: „Dar în scopuri politice o fac, pentru cei care sunt loiali. Marea Britanie nu face aceasta în scopuri politice, dar face în scopul, să zicem aşa, prieteniei. Chiar sondajele au arătat că reputaţia Marii Britanii în mediul fostelor state coloniale, care au făcut parte din Commonwealth…”

Arcadie Barbăroşie: „Și și-au declarat independenţa…”

Nicolae Negru: „Da, şi-au declarat independenţa…”

Arcadie Barbăroşie: „…unele cu război…”

Nicolae Negru: „…este neobişnuit de ridicat ratingul Marii Britanii, este deosebit de ridicat.”

Arcadie Barbăroşie: „Ca să revin la întrebarea dumneavoastră cu gazul: nu-mi trebuie gaz ieftin şi nu-mi daţi bani, daţi-mi voie să-mi vând produsul meu pe piaţa voastră, cu condiţii competitive cu alţii... Dar nu mă băgaţi în embargouri, bazate pe criterii politice – aceasta este, în fond, ce vrea Moldova… Noi în relaţiile cu Rusia nu vrem război, nu vrem relaţii tensionate. Conform acordului, Rusia este partenerul nostru strategic, ea aşa se comportă, aşa înţelege parteneriatul strategic: prin ameninţări, interdicţii, dacă sunteţi prieteni cu alţii, sunteţi duşmanii noştri, numai cu noi trebuie să prieteniţi şi chestii din astea... Este o abordare total depăşită astăzi, însă mentalitatea Kremlinului este care este, n-o putem noi schimba, nu suntem noi alegători în Rusia… Alegătorul rus decide cine să-l conducă şi ce politici să promoveze în interior, cât şi în exterior, dar aceste politici nu sunt benefice nici pentru Rusia. Uitaţi-vă, declaraţia recentă a guvernării finlandeze: Finlanda analizează posibilitatea aderării la NATO. Finlanda înţelege: domnule, ai acord cu Rusia, dar nu te poţi baza pe acordul acesta… Pentru că ceea ce a fost aplicat Ucrainei poate fi foarte bine, mersi, aplicat şi Finlandei.”

Europa Liberă: Tocmai pentru că există în vecinătatea Republicii Moldova criza aceasta de pe teritoriul Ucrainei, eu v-aş contrazice. Dumneavoastră spuneţi că nu mai merge în ziua de azi, tocmai Kremlinul se convinge că merge, sancţiunile nu sunt atât de drastice încât să-l oprească. Da, mai nou se pare că Putin a bătut în retragere, a îndemnat Consiliul Federaţiei să dea înapoi cu permisiunea. Dar la ce se poate aştepta Chişinăul, autorităţile moldovene, Republica Moldova, în general, până în toamnă? Înţeleg, Kremlinul nu va renunţa cu una, cu două.

Arcadie Barbăroşie: „Eu cred că presiunile Rusiei nu vor scădea, ci, din contra, vor creşte. Și cred că strategia principalului a Kremlinului acum în Republica Moldova este să câştige în mod democratic Republica Moldova. Adică în urma alegerilor din 30 noiembrie la Chişinău să existe un guvern antieuropean, prorusesc. Aceasta este strategia, folosind diferite unelte: finanţarea partidelor, finanţarea aşa-numitelor ONG-uri, care sunt cu duiumul aici prin Chişinău şi nu numai, susţinerea mişcărilor separatiste în sud, în Bălţi. Iată că şi Bălţul vrea să facă nu ştiu ce fel de consultaţii publice privind aderarea la Uniunea Vamală. Sigur că haideţi să ne amintim, şi aici vina mare o poartă guvernul nostru, slăbiciunea sistemului nostru financiar-bancar, bănci importante…”

Europa Liberă: Adică vulnerabilitatea…

Arcadie Barbăroşie: „Absolut. Vulnerabilitatea sistemului bancar, bănci importante, mari, controlate de persoane mari care, la rândul lor, sunt controlate de FSB-ul rusesc. Să generezi o criză în acest sistem este foarte simplu, dacă controlezi câteva bănci mari. Deci, mă refer şi la nivelul înalt de corupţie. Eu aştept cu nerăbdare să fie ratificat acest Acord de Asociere cu Uniunea Europeană, să văd cum se vor comporta parlamentarii noştri. După scandalul cu tentativă de corupere a doi membri ai Parlamentului, eu nu m-aş mira dacă ar mai exista alţii câţiva care au fost corupţi şi nu au făcut declaraţii respective publice. Riscurile acestea persistă, toate fiind orientate spre fie suspendarea acestui acord, pentru că el va fi semnat sau neratificarea lui, sau sabotarea implementării lui după 30 noiembrie, de către noua guvernare care poate veni la Chişinău. Toate riscurile acestea trebuie analizate şi cred că societatea civilă trebuie să-şi dea foarte bine seama de aceste riscuri şi încă odată să convingă alegătorul, să convingă cetăţeanul, în pofida guvernării, hai să zic aşa, ineficiente, un cuvânt mai moale, totuşi, să promoveze partidele proeuropene.”

Nicolae Negru: „Bine, dar nu în totalitate ineficiente. Au fost făcute anumite lucruri, trebuie să recunoaştem, e adevărat că pe bani europeni…”

Arcadie Barbăroşie: „…și americani…”

Nicolae Negru: „…și americani, da, precizarea e absolut necesară. Ceea ce ar trebui să înveţe alegătorul nostru – să despartă ideea europeană de politicieni, de purtătorii drapelului Uniunii Europene. Da, sunt de aceştia care vor să profite de pe seama acestei idei în scopuri foarte obscure. Într-adevăr se părea că după Pădurea Domnească nu mai poate urma nimic rău, că lecţia a fost învăţată, dar am trăit şi concesionarea aeroportului şi am trăit şi …”

Arcadie Barbăroşie: „…Banca de Economii...”

Nicolae Negru: „….Banca de Economii…”

Arcadie Barbăroşie: „Mai aşteptăm Combinatul de Tutun din Chișinău…”

Europa Liberă: Of, puşchea pe limbă…

Arcadie Barbăroşie: „Mai aşteptăm Moldtelecomul…”

Nicolae Negru: „Nu, nu.”

Arcadie Barbăroşie: „Nu noi…”

Nicolae Negru: „Noi, de fapt, aşteptăm ca alegătorii noştri să fie mai responsabili, decât unii lideri politici din Republica Moldova.”

Arcadie Barbăroşie: „Alegătorul nostru, îmi pare rău să zic, dar el a ales elita aceasta, care este iresponsabilă. Ceea ce vreau eu e ca alegătorul să exercite presiuni asupra aceste elite, că nu avem alţii, deocamdată, acestei elite ca ea să devină responsabilă, să înţeleagă că ulciorul nu merge de multe ori la izvor. Să ne uităm peste Prut…”

Nicolae Negru: „Ceea ce aş vrea eu e ca alegătorul noştri să discearnă, să trateze cu anumit discernământ, adică să nu pună totul într-o oală, să nu considere chiar că este adevărat că toţi sunt o oală şi un pământ, există nuanţe. Şi iată aceste nuanţe sau această diferenţă dintre un lider şi dintre alt lider noi trebuie so aducem la cunoştinţa

Problema noastră e că noi nu avem, de facto, o opoziţie sănătoasă, o opoziţie în care să poţi avea încredere.

alegătorilor. Mass-media trebuie să lucreze în acest sens, fiindcă dacă mergem pe acest principiu că totul e rău, că totul e o apă şi un pământ, desigur că o asemenea atitudine nu face decât să dea apă la moara opoziţiei, care, din păcate, nu mai este un jucător credibil. Problema noastră e că noi nu avem, de facto, o opoziţie sănătoasă, o opoziţie în care să poţi avea încredere, fiindcă în cei opt ani de guvernare PCRM, acesta este principalul partid de opoziţie, ne-a demonstrat că nu este un partid democratic, că mimează democraţia, că a mimat integrarea europeană, cum a mimat şi independenţa justiţiei, cum a mimat şi independenţa mass-mediei, şi autonomia şi….”

Europa Liberă: Domnule Negru, dar opoziţia pretinde că suntem cu toţii într-un submarin şi dânşii merg şi arată: uite, pe aici poate să intre apă, aici este o fisură. Nu rolul acesta îl au ei?

Nicolae Negru: „Bine, este adevărat, numai că noi am putea să ne îndoim în expertiza lor. Despre aceasta eu vorbesc, că atunci când ei erau la cârma acestui submarin, despre care vorbesc acum, tocmai ei închideau ochii sau se prefăceau că ar conduce

De unde avem noi oligarhii, de unde avem noi această justiţie neindependentă? De acolo ni se trage, din perioada guvernării comuniste.

acest submarin în direcţia necesară, dar nu făceau acest lucru. Dimpotrivă, de unde avem noi oligarhii, de unde avem noi această justiţie neindependentă? De acolo ni se trage, din perioada guvernării comuniste. Tot ce arată ei acuma cu degetul am putea noi să le reproşăm lor că „voi aţi construit acest sistem, pe care tot acuma voi îl şi criticaţi”. Partidul Comuniştilor nu este un partid credibil. Virajele pe care le face azi cu Uniunea Vamală, mâine cu Uniunea Euroasiatică, mai poimâine era cu Uniunea Europeană. Nu putem să tratăm acest partid ca pe un jucător serios.”

Arcadie Barbăroşie: „Ce-aş mai vrea eu de la alegător: să nu se spele pe mâini a doua zi după alegeri… Deci, cu părere de rău, noi avem o democraţie electorală: o dată în patru ani cetăţeanul vine şi votează şi după aceea s-a dus şi a uitat… Presiunea cetăţeanului, a societăţii asupra politicului trebuie să existe în fiecare zi, a doua zi după alegeri, presiuni asupra primarului, asupra consiliului local, transparenţă, cum faceţi licitaţiile publice, cine câştigă licitaţii. O mulţime de primari la noi consideră absolut normal faptul când licitaţia o câştigă nevasta. Şi ei chiar se miră foarte sincer: „Domnilor, dar care-i problema? Cine? Nevastă-mea a câştigat licitaţia?ʾ”

Europa Liberă: Ca şi funcţionarul care ducea ciment cu maşina lui şi se întreba: „Dar de ce să nu duc?!”

Arcadie Barbăroşie: „Ca şi funcţionarul sau se ducea duminică la frizerie, funcţionăriţa…”

Nicolae Negru: „…cu maşina statului…”

Europa Liberă: Ea i-a explicat: în drum spre raion…

Arcadie Barbăroşie: „Nu contează. Eu îmi amintesc: doamna de fier, Margaret Thatcher, mergea până la serviciu cu maşina proprie şi numai de acolo se urca în maşină şi se ducea acasă cu maşina proprie, ca să nu fie învinuită de opoziţie, de mass-media, de cetăţean că o foloseşte în scopuri proprii: la lucru mă duc cu maşina mea…”

Europa Liberă: Da, pentru că aşa simţea ea, nu pentru că este „Jurnal de Chişinău”.

Arcadie Barbăroşie: „Ca să nu mai spun că elita finlandeză zboară în avioane nu la business class și nu cu avioane separate, ci în avioane de cursă. Unii merg la lucru cu bicicletele.”

Europa Liberă: Primarul Londrei cu tramvaiul sau cu metroul.

Nicolae Negru: „Cu metroul.”

Arcadie Barbăroşie: „Iar preşedintele Uruguayului stă în rând la policlinică cu toţi cetăţenii.”

Europa Liberă: Da, mai e drum lung până acolo şi eu aş mai îndemna să nu uite un episod alegătorii... Nonşalanţa cu care Putin i-a răspuns lui Larry King, vă amintiţi, memorabilă, cred că n-o să o uite nimeni, niciodată, când a fost întrebat ce s-a întâmplat cu submarinul „Kursk”, dacă tot suntem în această zonă, cum a răspuns dânsul: „Она утонула”… Deci, alegătorii nu trebuie să uite că, mai curând, dacă nu vor vota perspicace, vor fi în interiorul submarinului, iar căpitanii întotdeauna vor constata că: „Она утонула”… Mulţumesc.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG