Linkuri accesibilitate

Despre opțiunea Republicii Moldova pentru un viitor european.

Premierul Iurie Leancă a spus la Bruxelles că Moldova speră să poată depune cerere de aderare la UE în a doua jumătate a anului viitor, în timpul președinției letone a Uniunii Europene. El a adăugat însă că aceasta depinde de cine va câștiga alegerile parlamentare din toamnă. În declarațiile din ultima vreme demnitarii europeni au spus că țările Parteneriatului Estic, ca Ucraina, Moldova sau Georgia, nu își vor încheia integrarea europeană la faza de țară asociată.

Despre opțiunea Republicii Moldova pentru un viitor european discutăm la acest sfârșit de săptămână. Și după ziua de 27 iunie, moldovenii continuă să vorbească despre relația pe care ar trebui să o aibă țara cu Estul și cu Vestul. La Edineț trecătorii cu care am stat de vorbă pe străzile din oraș spun că ei ar prefera să trăiască în Uniunea Europeană, dar ar dori ca Moldova să mențină bunele relații și cu Federația Rusă.

Europa Liberă: Încotro trebuie să meargă Moldova: cu Estul, cu Vestul?

„Nu m-am gândit încă.”

„Să fie bine, pace, linişte şi prosperare.”

Europa Liberă: Dar se duce o luptă: o parte dintre politicieni zic că Moldova trebuie să meargă cu Uniunea Europeană, alţii – cu Uniunea Vamală. Dumneavoastră ce credeți?

„Toţi spun că va fi bine cu Europa şi tragem nădejde că va fi totul bine.”

Europa Liberă: Dar speranţa aceasta în ce constă? Considerați că de acolo vor veni salarii mai mari, pensii mai mari? Aici trebuie lumea să lucreze?

„Da, noi pe loc trebuie să facem. Nu va veni nimeni să ne facă. Noi trebuie să mergem în Europa, drum de întoarcere nu există...”

Europa Liberă: Dar ce ştiţi despre viaţa din UE?

„Ştim că este dreptate, libertate, legile funcţionează şi sunt pentru oameni, de toate știm.”

Europa Liberă: Unde vreţi să ajungă Moldova?

„Eu cred că aşa de greu am obţinut independenţa, ar fi bine, oriunde am fi, să ne păstrăm independenţa noastră, aşa cum o avem, măcar...”

Europa Liberă: Credeţi că este un pericol ca să se piardă din această independenţă?

„Da. Fiindcă se impun unele legi sau dintr-o parte, sau din alta, vrem noi sau nu vrem.”

Europa Liberă: Care anume?

„Suntem o ţară creştină şi suntem obligaţi să primim legea cu minorităţile sexuale.”

„La noi iese că minorităţile impun legile majorităţii. Noi nu dorim. Chiar cazul cu domnul Marchel ne îngrijorează, doar el apără legile creştinilor. Eu sunt pentru dânsul.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ce ziceţi? Încotro Moldova?

„Не знаю.”

Europa Liberă: Но скажите ваше мнение.

„Copiii sunt în Europa, are cetăţenie română, feciorul este în Europa. Aţi pus întrebarea anume persoanei care vrea în Europa, să se ducă şi dumneaei la fecior în ospeţie.”

Europa Liberă: Să spună dumneaei...

„Хочется чтоб всем было хорошо, и детям, и нам. Не знаю с кем будет лучше. Пока очень тяжело. Зарплата очень низкая у нас. На нашу зарплате можно прожить? Это наша проблема.”

Europa Liberă: La alegeri veţi participa?

„Desigur.”

Europa Liberă: Cu cine votaţi? Pentru ce votaţi?

„Votăm pentru viitor, pentru bine în ţară.”

„Vom vedea programele. Tragem nădejde că, totuşi, va fi spre bine, spre schimbare.”

Europa Liberă: Ce înseamnă că aţi pierdut încrederea? Şi de ce aţi pierdut-o?

„Fiindcă e luptă între ei, nu este unire. Am sperat că se vor uni şi va fi mai bine, dar ei duc între ei luptă de partide şi aceasta afectează populaţia din jur şi ţara. Ne preocupă. Noi dorim să fie pace. Dacă va fi sus bine, înseamnă că va fi bine şi jos.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ce ziceţi? Aveţi încredere în politicieni, în deputaţi, în miniştri?

„Nu am pierdut toată încrederea, dar unii ne-au dezamăgit.”

Europa Liberă: Cea mai mare dezamăgire de la cine vine?

„S-au promis salarii şi pensii mai mari. Noi, cei care lucrăm mai câştigăm câte ceva, iar pensiile sunt de 700-800 lei, dar s-a promis o pensie minimă de 1300 lei şi nu s-a ajuns. Sunt promisiuni goale.”

„Am aşteptat mult mai mult, fiindcă au fost promise multe, că au să mărească pensiile. Eu sunt pensionară şi nu-mi ajunge să procur cele necesare, sunt nevoită să lucrez pentru a avea şi salariu. Aşteptăm să fie pace, înţelegere şi să avem o conducere care să ne susţină şi să ne ajute în toate, ca să trăim aşa cum trăiesc în Europa. Când vom ajunge la pensie, să putem călători, să ne odihnim. Dar noi ajungem la pensie şi suntem nevoiţi să muncim.”

Europa Liberă: Aici, la Edineţ, schimbările în bine sunt vizibile?

„Prea puţin. Nu prea am simţit că sunt schimbări.”

Europa Liberă: Când auziţi că se vorbeşte despre implementarea reformelor, gândul la ce vă duce, la care reforme?

„Până la moment nu am observat niciun rezultat al reformelor.”

„Ar fi bine ca reformele în învăţământ să ofere absolvenţilor locuri de muncă. Mulţi specialişti buni sunt nevoiţi să plece peste hotare, fiindcă nu pot exista cu salariile acestea mici aici, în Moldova. Şi păcat, fiindcă tinerele cadre, competente pleacă din cauza salariilor mici.”

Europa Liberă: Autorităţile zic că se construiesc drumuri, se renovează grădiniţe, şcoli, spitale. Aceasta vă interesează? Sau salariul mai mult?

„Noi suntem fericiţi că oraşul Edineţ are un primar la locul lui, Constantin Cojocaru. Drumul de intrare în Edineţ este asfaltat, parcul de aici este o plăcere, se face foarte mult şi, cred, va face şi mai mult, se restaurează monumentele.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ziceţi că se văd schimbări, dumneaei zice că nu se văd.

„Dumneaei, poate, nu a înţeles întrebarea, dar eu cred că cu ceea ce am spus eu ea este de acord 100% cu mine.”

„De acord.”

Europa Liberă: Vă interesează mai mult majorări de salarii şi pensii sau construiri de drumuri, renovare de apeduct?

„Şi una, şi alta ne interesează. Şi salarii, şi renovare, şi drumuri, şi schimbări la grădiniţă, şi în şcoală, totul ne interesează, să fie spre bine.”

Europa Liberă: Pentru tot trebuie bani. De unde bani?

„Dacă se vor întoarce acasă copiii noştri, dacă Uniunea Europeană ne va susţine, dacă după alegeri va fi ales un guvern de forţă, va fi un Parlament de forţă, cred că se vor găsi bani. Banii nu trebuie să-i aşteptăm numai de la Uniunea Europeană, dar cred că şi pe loc putem găsi dacă vom lucra, fiindcă avem specialişti buni.”

Europa Liberă: Câte partide sunt în Moldova?

„43, dacă nu greşesc.”

Europa Liberă: E mult? E puţin?

„Pentru o republică așa mică, sunt foarte multe.”

Europa Liberă: Dumneavoastră alegeri partidul? Alegeţi liderul partidului? Alegeţi programul? Ce alegeţi?

„Alegem programul şi oamenii.”

Europa Liberă: Care este programul partidului pe care l-aţi ales?

„Până acum am ales în baza programului, în baza promisiunilor.”

Europa Liberă: Deci, votaţi promisiunile?

„Şi faptele.”

„Votez omul. Noi suntem un oraş mic şi cunoaştem oamenii.”

Europa Liberă: În Parlament ajung 101 deputaţi, nu-i cunoaşteţi pe toţi. Pentru cine votaţi atunci când sunt alegeri parlamentare: pentru partid, lider sau program?

„Liderul, omul care este în frunte, care promite şi face.”

Europa Liberă: Şi cine sunt cei care promit şi fac?

„Noi îl apreciem foarte mult pe domnul Leancă: un om care într-adevăr vrea să facă ca noi să trăim ca în Uniunea Europeană. Este un om simplu şi de al nostru.”

Europa Liberă: În ce politician aveţi încredere?

„Înainte l-am ales pe domnul Filat. Nu pot spune că am pierdut toată încrederea, acum mai vedem.”

„В никого не верю. Во всех разочаровалась.”

Europa Liberă: Будете голосовать?

„Наверное нет. Скорее всего нет. Потому что никому не верю.”

Europa Liberă: Но это тоже не хорошо.

„Может быть не хорошо.”

Europa Liberă: За вас будут голосовать.

„Я понимаю что я должна отдавать свой голос тому кому я верю. А если я никому не верю, как я могу голосовать, если не делают то что обещают?”

Europa Liberă: Preţuiţi democraţia, libertatea?

„Preţuiesc.”

„Poţi să-ţi spui părerea liber, am ajuns în ziua când vorbim liber despre deportări. Înainte ne ascundeam la bucătărie şi plângeam. Nici nu-mi închipui că eu am ajuns aşa zile că pot vorbi despre aceasta liber.”

Europa Liberă: Relaţia Moldovei cu Federaţia Rusă cum este şi cum ar trebui să fie?

„Ar trebui să fie mai caldă, mai bună, mai prietenoasă.”

„Să fim mai strânşi legaţi unul de altul.”

„Noi trebuie să trăim bine şi cu ţările europene şi cu Rusia, deoarece avem, totuşi, nişte legături de ani cu Rusia şi legăturile nu pot fi rupte aşa, din senin, dar nu trebuie să fim fratele mare şi sora mică… Să fim egali, stimaţi reciproc, să nu ne şantajeze. Acum, cu şantajul şi cu impunerea condiţiilor, nu mai merge. Omul înţelege ce vrea. Vrea să fie democraţie, libertate şi nu şantaj, bâtă.”

Europa Liberă: Aici, la Edineţ, lumea se împarte între cei care vor ca Moldova să meargă cu Estul şi cei care vor ca Moldova să meargă cu Vestul?

„Sunt de tot neamul.”

Europa Liberă: Încotro trebuie să meargă Moldova: cu Uniunea Europeană, cu Uniunea Vamală?

„Numaidecât cu Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Ce ştiţi despre Uniunea Europeană?

„Lumea este liberă și cât ajutor dau… Noi de la Rusia avem numai scârbă şi face numai rău. Uitați-vă, până în ziua de astăzi nu au evacuat armata lor din Moldova. Ce fel de tovarăş eşti tu? Dintr-o parte spun că Moldova trebuie să fie unită, independentă, dar din alt punct de vedere au ocupat o parte a Moldovei şi ţin acolo armata… Ce fel de prietenie este aceasta?.. Ei nu sunt credincioşi.”

Europa Liberă: Dar de ce moldovenii au atâta încredere în preşedinte Rusiei, Putin?

„Ei nu-şi dau seama ce se întâmplă cu dânşii și mai ales comuniştii. Comuniştii au fost numai pentru distrugerea norodului.”

Europa Liberă: Cu comuniştii votează cei care sunt de vârsta dumneavoastră.

„Dar ce, de vârsta mea sunt puţini ţicniţi de cap? Sunt fel de fel de oameni, lodari, care se ocupau numai cu furatul.”

Europa Liberă: Dumneavoastră la alegeri veţi merge?

„Numaidecât.”

Europa Liberă: Peste 5-10 ani cum va arăta Edineţul şi Republica Moldova?

„Va fi o ţară europeană. Vom trăi ca în Europa.”

Europa Liberă: Libertatea are preţ mare?

„Da. Principalul pentru norod este libertatea. Dacă este libertate, este şi conştiinţă, omenie, este de toate. Dacă nu este libertate, omul este nervos, nu are nădejde în ziua de mâine.”

Europa Liberă: S-au învăţat moldovenii să trăiască în democraţie?

„Nu toţi. Până în ziua de azi vor înapoi în Sovetski Soiuz.”

Europa Liberă: Şi cum se explică această nostalgie după Uniunea Sovietică?

„Amar se înşeală.”

***

Evenimentul care marchează nu doar această săptămână, dar și viitorul Moldovei este statutul de țară asociată la Uniunea Europeană. Cât de prielnică este conjunctura externă de care Chișinăul poate beneficia și cum trebuie înțeles acest parcurs european pe care și-l doresc guvernanții, dar și o bună parte dintre moldoveni am căutat să aflu de la Tudor Iașcenco, redactor-șef la săptămânalul „Cuvântul” din Rezina.

Tudor Iaşcenco: „Sunt lucruri evidente şi cel care vrea să vadă jumătatea paharului plin o vede.”

Europa Liberă: Și ce vede?

Tudor Iaşcenco: „Drumurile. În peste 20 de ani de aflare în cadrul CSI nu s-a făcut absolut nimic. Iar în ultimii doi-trei ani multe s-au făcut. Drumul spre Rezina care era cel mai deteriorat, cel mai distrus din ţară şi acela acum se repară şi sperăm că anul acesta va reabilitat complet. Mulţi oameni au început să facă altfel de agricultură. De exemplu, un agricultor din Rezina gestionează acum peste 3 500 de hectare teren agricol, vreo şapte primării, şi lucrează împreună cu 20-30 de oameni, pe când în perioada sovietică acestea constituiau vreo patru colhozuri mari, aşa se considera, erau ocupaţi sute de oameni, care parcă munceau, parcă câştigau cât de cât, dar intrai în magazin şi nu puteau procura un kilogram de carne sau nişte legume, sau fructe.”

Europa Liberă: Da, dar vedeţi că cei care au rămas fără loc de muncă au completat armata şomerilor şi reproşează guvernării că nu au grijă cei de sus de cei de jos.

Tudor Iaşcenco: „Eu cred că aceasta este o poveste de prost gust cu lipsa locurilor de muncă. Noi avem foarte multe locuri de muncă. Cei care au vrut să lucreze – lucrează peste hotare, cei care nu vor să lucreze – stau în ţară şi primesc ajutor material, şi-au vândut cotele de pământ, ca să rămână proletari complet, şi nu vor să lucreze. Iată, proletarismul educat ani de zile în perioada sovietică acum este pe faţă, se vede.”

Europa Liberă: Această asistenţă socială oferită de stat, într-un fel, creşte numărul celor care parazitează?

Tudor Iaşcenco: „Exact. Şi multă lume este foarte supărată pe acest sistem de susţinere socială a persoanelor vulnerabile, care se complac în această stare şi care, pur şi simplu, nu vor să lucreze. De lucru este foarte mult.”

Europa Liberă: Se zicea că moldoveanul este cel mai muncitor şi munca nu i-ar fi străină.

Tudor Iaşcenco: „Cred că şi acesta este un mit, pe lângă multe alte mituri din ţara noastră. Dacă noi am reuşi să schimbăm mentalitatea moldoveanului care spune că este foarte muncitor, foarte harnic... Eu nu prea cred, fiindcă, cel puţin, de la 1980 încoace, au fost obişnuiţi ani de zile să nu mişte un deget fără ordinul preşedintelui, brigadierului sau a şefului de echipă ş.a.m.d. I-a ordonat primul secretar să facă ceva, el se mişcă, nu – stă. Se mişcă cu un anumit scop – va avea ceva din aceasta. Este o problemă de schimbare a mentalităţii şi avem mult de lucru în această privinţă.”

Europa Liberă: Acum pe buzele multor cetăţeni cuvântul corupţie” sau „lupta împotriva corupţiei” ar fi cele mai des rostite. Se luptă cu corupţia? Există corupţie? Cum este perceput gradul înalt al corupţiei? Cine este vinovat că se vorbeşte despre mica corupţia mai mult, despre marea corupţie mai puţin?

Tudor Iaşcenco: „Acest fenomen noi l-am instaurat, fiindcă în Moldova nu era lume coruptă. Dacă ţineţi minte, era un tâlhar într-o localitate şi îl ştia toată lumea. Şi lumea, dacă se ducea la medic şi îi propunea, după tratament, nişte produse, aceasta nu era corupţie. Corupţia a venit de la Răsărit ca şi multe alte belele ale noastre. Cel mai mult corupţia depinde de fiecare dintre noi. Vorbeam deunăzi cu un şofer care se indigna foarte mult că toată lumea este coruptă – miniştrii, poliția, judecătoria. Bine, dar cine dă mită? Cine îl face pe poliţist, pe judecător, pe funcţionar, pe medic să fie corupt, dacă nu fiecare dintre noi?! Nu da, respectă legea şi atunci nu va fi corupţie. Am fost într-o deplasare în Estonia, noi, jurnaliştii, pe problemele vectorului european, şi acolo am văzut că pe primul loc, la capitolul încredere, este poliţia, cu 85%.”

Europa Liberă: Eu am rămas mai surprinsă când am întrebat un coleg estonian cât ar reprezenta clasa oligarhilor din populaţia ţării şi mi-a zis că în ţara lor nu există oligarhi.

Tudor Iaşcenco: „A întrebat ce e aceasta, da. Am întrebat de ce şi mi s-a răspuns că toate achitările se fac prin card, se respectă legea. Tot aşa cum s-a întâmplat în Georgia.”

Europa Liberă: Şi de ce în Moldova nu se respectă legea, domnule Iaşcenco?

Tudor Iaşcenco: „Fiindcă în Moldova, cum zicea Petru Lucinschi, stăm crăcănaţi pe două maluri şi nu putem lua o decizie concretă încotro să o luăm, ne uităm cu un ochi la slănină şi cu altul la făină...”

Europa Liberă: Aceasta ar însemna Estul şi Vestul?

Tudor Iaşcenco: „Da.”

Europa Liberă: Şi este păgubos?

Tudor Iaşcenco: „Da. Dar este şi modelul Est, şi modelul Vest. Noi trebuie să alegem odată ce vrem, unde ne ducem, la cine ne aliniem. La gospodarul cel de alături care şi-a făcut casa ca o floare şi are flori la poartă, ca o bijuterie sau la beţivul cela din altă parte care se scoală, nu lucrează, amăgeşte şi tot timpul se plânge că nu are, că nu îi ajunge, că este sărac ş.a.m.d…”

Europa Liberă: De fapt, această integrare consolidează societatea? Pentru că avem lideri de opinie care încearcă, totuşi, să cheme lumea să meargă cu Estul, în Uniunea Vamală, în Uniunea Euroasiatică, că acolo ar fi mai bine. Şi există altă parte a clasei politice care încearcă, deocamdată fără mari şanse, să demonstreze simplului cetăţean că apropierea Moldovei de UE ar putea să modernizeze statul şi să schimbe mentalitatea.

Tudor Iaşcenco: „Coloana a cincea a fost şi rămâne puternică, coloana a cincea a Moscovei în Republica Moldova. Dar în ultimul timp se începe a se discuta cu argumente şi cred că argumentele pro-Europa sunt mult mai puternice, sunt mult mai credibile şi încet-încet se va reuşi convingerea majorităţii populaţiei că, totuşi, modelul european este net superior celui euroasiatic.”

Europa Liberă: Dar cum îl convingi pe simplul cetăţean despre avantajele eurointegrării?

Tudor Iaşcenco: „Cu fapte concrete, că, iată, banii veniţi de acolo uite ce aduc, ce plusvaloare şi ce beneficii aduc, cu drumurile noastre, cu infrastructura, apeducte, sisteme de canalizare, şcoli, grădiniţe reparate – o sumedenie. În anul acesta cele 20 de milioane de euro venite din partea României pentru reparaţia grădiniţelor de copii, vor fi renovate o sumedenie de grădiniţe. Lumea va vedea lucruri concrete. Şi aşa, pas cu pas, se va schimba mentalitatea şi se va schimba şi atitudinea oamenilor.”

Europa Liberă: Şi care subiecte vor fi arme electorale în campanie?

Tudor Iaşcenco: „Cele mai credibile vor fi, totuşi, nişte fapte concrete cu care guvernarea trebuie să meargă acum. Ceea ce nu a făcut până acum, măcar acum să meargă la oameni şi să spună: au venit de acolo atâtea milioane – iată ce am făcut; am adus de acolo experienţă – iată ce ne-a reuşit, ce nu ne-a reuşit; ce ne va reuşit anul viitor şi cum ne va reuşi. Să meargă să convingă lumea. S-a început această campanie, guvernarea merge prin localităţi, dar este important să se întâlnească nu cu funcţionarii, cu cei convinşi eurooptimişti, dar să se întâlnească mai des cu euroscepticii sau cu cei care încă nu s-au dezmeticit încă, această parte a populaţiei trebuie convinsă.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG