Linkuri accesibilitate

Cum s-a văzut în direct la Chișinău semnarea Acordului de Asociere a R. Moldova la Uniunea Europeană


O dezbatere organizată de Delegația UE în Moldova.

Premierul moldovean, Iurie Leancă, a semnat la Bruxelles acordul prin care Republica Moldova s-a asociat la UE. La Chişinău, delegaţia UE a adunat câteva zeci de demnitari, reprezentanţi ai asociaţiilor de producători moldoveni şi ai societăţii civile să urmărească în direct ceremonia din inima Europei şi să dezbată pe marginea importanţei evenimentului. Liliana Barbăroşie a urmărit dezbaterea.

Printre participanţii la dezbaterea organizată la Chişinău de Delegaţia UE, puţini sunt cei care privesc cu optimism absolut în viitor, după ce Moldova a semnat astăzi la Bruxelles acordul de asociere cu UE. Motivul esenţial al îngrijorărilor este, fireşte, posibila reacţie a Federaţiei Ruse. Din mai multe încercări dau totuşi de Iurie Fală, director al unei asociaţii de producători de fructe. Autorităţile de la Chişinău nu exclud că fructele şi legumele ar putea fi următoarele produse moldoveneşti la care Rusia să le găsească cusur pentru a le restricţiona accesul pe piaţa sa pentru a pedepsi Moldova pentru apropierea sa de UE. Iurie Fală este totuşi încrezător că perspectivele sunt luminoase, chiar şi cu aceste eventuale restricţii. Faţă de 2006, când a existat un embargou rusesc la exportul acestor produse, acum producătorii locali dispun de frigidere unde ar putea păstra, la nevoie, câteva zeci de mii de tone, capacităţile locale de transformare a fructelor în sucuri sunt la fel mult mai mari ca atunci, şi ce e cel mai important – există deja posibilităţile de export fără taxe în UE:

„O să fie greutăţi, însă nu atât de dramatice cum îşi imaginează unii. Noi producem anual 400 de mii de tone de mere, de exemplu. 170 de mii sunt procesate – adică facem sucuri, 200 de mii le exportăm şi restul le consumăm. Cred că anul acesta vom valorifica cotele pentru UE, poate vom exporta ceva în Ucraina unde nu am exportat până acum şi suntem în căutarea altor oportunităţi: spre exemplu, anul acesta am participat deja la două expoziţii internaţionale din Berlin, am participat la Dubai la aşa o expoziţie –un bazin foarte mare de consumatori. Da, unii vor suferi. Dar vor suferi cei care sunt nepregătiţi.”

Agricultorii moldoveni sunt cei care au afişat până acum cele mai mari îngrijorări legate de felul cum se va răsfrânge liberalizarea comercială prevăzută de acord asupra afacerilor lor. Mai ales că aşa cum o arată exemplu vinului – produs interzis în urmă cu jumătate de an pe piaţa Rusiei, dar care nu a reuşit încă să-şi atragă pe deplin aprecierea consumatorului european – producătorii moldoveni rămân a fi extrem de vulnerabili la astfel de greutăţi. Vice-ministrul economiei, Octavian Calmâc, a căutat să-i liniştească:

„Noi suntem interesaţi şi vom depune toate eforturile ca să fie păstrate toate regimurile preferenţiale pe care le avem cu statele CSI. Mai ales că acest acord creează oportunităţi enorme pentru business, inclusiv pentru cel din spaţiul CSI care nu are acces preferenţial spre piaţa comunitare, în ce priveşte procesarea materiei lor prime pe teritoriul Republicii Moldova şi exportarea ulterioară în piaţa comunitară cu o plus valoare destul de mare.”

Prin fondurile ENPARD, Moldova ar putea primi deja anul viitor în jur de 300 de milioane de lei pentru agricultură. Constantin Ojoc, director al Agenţiei de dezvoltare rurală, îşi leagă speranţe mari de venirea acestor bani :

„Deşi fondurile ENPARD sunt mult mai modeste faţă de SAPARD de care a beneficiat de exemplu România, totuşi ele vor fi un suport foarte mare. Eu personal nu văd probleme la nivel financiar. Eu văd probleme în ceea ce ţine de capacitatea de valorificare a acestor bani.”

Economistul Ion Cişlea de ani buni îşi publică analizele într-un ziar de profil de la Chişinău. Care sunt dificultăţile de bază pe care le anticipează, l-am întrebat:

„O să fie dificil în reformarea autorităţilor statului care trebuie să asigure ca toate mărfurile exportate în UE să corespundă standardelor. Capacitatea de reformare a autorităţilor noastre este foarte scăzută, sunt probleme şi cu capitalul uman. Pe urmă există multe probleme cu capacitatea businessului de a se reforma. Antreprenorii noştri s-au obişnuit să lucreze fără a investi în performanţă: în tehnologii, oameni. Pe piaţa UE nu se va putea aşa. La noi tot profitul se scoate din întreprinderi şi se duce în case, maşini, evaziuni fiscale. Va trebui să funcţioneze Consiliul Concurenţei, care în orice ţară cu economie de piaţă este una din cele mai importante structuri”, ne-a spus economistul Ion Chişlea,

Capacitatea autorităţilor de a face reforme pe potriva aşteptării UE este un alt motiv de nesiguranţă care predomină în discuţia despre punerea în practică a acordului. Totuşi, aşa cum am auzit de la mai mulţi participanţi, frumuseţea evenimentului de astăzi este evidenţiată de contrastul cu izolarea internaţională în care a nimerit Federaţia Rusă.

XS
SM
MD
LG