Linkuri accesibilitate

Masă rotundă organizată de IDIS Viitorul.

Mai multe asociaţii obşteşti care urmăresc procesul de reformă în sectorul justiţiei au prezentat azi în cadrul unei mese rotunde organizată de IDIS Viitorul un bilanţ al realizărilor în acest domeniu. Experţii constată că până acum, din cele 264 de acţiuni prevăzute în planul de acţiuni au fost realizate 157, ritmul de progres al strategiei de reformă fiind considerat unul lent. Ce acţiuni aşteptă să fie realizate, în opinia specialiştilor, după Semnarea Acordului de Asociere aflăm din relatarea Tamarei Grejdeanu:

Raportul procentual între sarcinile realizate şi angajamentele restante, aşa cum l-au calculat experţii, este de 59 la 41. Cu date similare operează şi Ministerul Justiţiei. Experţii atrag însă atenţia că datele acestea rezultă din bifarea, mai mult formală, a unor acţiuni realizate, fără să prezinte şi nuanţele, constată Olesea Stamate, preşedinta Asociaţiei pentru guvernare eficientă şi responsabilă. Ea spune că după adoptarea unor legi ce vizează activitatea judecătorilor, adoptarea pachetului de măsuri anticorupţie şi a unor schimbări în activitatea instanţelor judecătoreşti, autorităţile trebuie să îşi asume greul aplicării normelor şi să continue, într-un ritm mai grăbit reforma:

„Priorităţile pe care le-am identificat noi pentru perioada imediat următoare, care urmează a fi realizate, este optimizarea optimizarea hărţii dislocării instanţelor judecătoreşti, asigurarea implementării noilor reglementări ce ţin de cariera, selecţia, promovarea şi evaluarea performanţelor judecătorilor. Ne lipseşte în principiu legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, care este în discuţie deja de mai mult de un an şi jumătate, celorlalte legi şi regulamente fiind deja aprobate. Acum este foarte important să vedem cum acestea se implementează.”

De asemenea, ONG-iştii insistă să fie dusă la bun sfârşit reformarea procuraturii generale, esenţială pentru un sistem justiţiar integru. Deşi există un concept de reformă elaborat de un grup de experţi, preluat mai apoi de o comisie creată de parlament, lipseşte vehiculul principal - un proiect de lege ce ar da finalitate muncii făcute pana acum, spune Vladislav Gribincea, directorul centrului de Resurse Juridice, cel care a condus primul grup de lucru. Temerea lui este că reforma procuratorii va rămâne o restanţă a actualului legislativ, deoarece e puţin probabil ca deputaţii să se încadreze în timpul rămas până la scrutinul parlamentar din toamnă:

„Grupul de lucru, adică grupul de experţi nu vedea necesitatea în adoptarea de parlament a concepţiei. Concepţia era doar calea de parcurs. Parlamentul trebuie să adopte proiectul de lege despre care până acum nici nu s-a discutat şi nici nu este înregistrată o asemenea iniţiativă în parlament. Asigurările pe care le-am primit era ca până în luna mai proiectul de lege va fi votat deja de către parlament, totuşi având în vedere procedurile din Republica Moldova acest lucru nu va fi posibil. Parlamentul nu doreşte să voteze acest proiect de lege fără avizul Comisiei de la Veneţia, dar proiectul nici nu este înregistrat în parlament, nemaivorbind de solicitarea opiniei.”

Cei care au monitorizat constant reforma în justiţie consideră că rămâne o prioritate modificarea cadrului legal şi nu asigurarea aplicării legii. Experta Mariana Kalughin susţine că însăşi abordarea legislativului este una dezechilibrată. Ea se referă la adoptarea pachetului de legi anticorupţie, dar cu o excepţie, fără proiectul privind sancţionarea disciplinară a magistraţilor:

„Bunăoară sunt sporite salariile judecătorilor, fără însă a eficientiza mecanismul de responsabilizare a acestora. Şi bineînţeles că şi din punct de vedere al prevenirii corupţiei, o astfel de abordare este absolut ineficientă.”

Drept un indiciu elocvent al reformei poate fi considerată statistica condamnărilor pentru acte de corupţie, opinează experţii. Ei privesc cu scepticism ultimele condamnări în care sunt vizaţi judecători din teritoriu , pentru luare de mite de două -trei sute de dolari şi nu cei cu palate de milioane, despre care scrie presa de investigaţie.

Experţii au ajuns la concluzia că trebuie să exercite o mai mare presiune asupra legiuitorilor, pentru a avea certitudinea că poziţia şi propunerile lor se vor regăsi în proiectele adoptate de Parlament.

XS
SM
MD
LG