Linkuri accesibilitate

Ion Caracuian: „Trebuie să fie aplicată forța fizică, dar în limitele legii”


O discuție cu procurorul-șef al secției de combatere a torturii de la Procuratura generală.

De Ziua Internațională pentru Susținerea Victimelor Torturii, marcată joi, Tamara Grejdeanu a vorbit la Chișinău cu Ion Caracuian, procuror șef al secției de combatere a torturii de la Procuratura Generală. Într-un interviu pentru postul nostru de radio, l-a întrebat la început de ce persistă situația în care multe victime ale torturii din Republica Moldova pierd procese în justiția moldoveană și își obțin dreptatea abia la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, cum s-a întâmplat deja în trei cazuri numai anul acesta.

Ion Caracuian: „Acestea nu sunt cazuri recente, inclusiv avem cazuri și de reglemenare amiabilă chiar și în cele din 2009, când legislația nu era perfectă. A fost modificat atât Codul penal cât și Codul de procedură penală, cât și Codul de executare în sensul de a putea obține cel puțin reglementare legală categorică pentru a ajunge la faptul ca să putem vorbi în viitor, cel puțin despre investigații eficiente. S-a redus termenul de examinare a sesizărilor despre tortură de la un termen, cum era prevăzut atunci - rezonabil, acum îi doar în 15 zile.

S-a stabilit obligativitatea procurorilor care investighează cazuri de tortură ca pe orice caz să fie numită expertiza psihiatrico-psihologică și respectiv sancțiunile pentru infracțiunile de tortură s-au majorat, chiar până la cele care sunt stabilite pentru omucidere. Noi, prin aceste modificări, tindem la aceea ca să nu avem condamnări vreodată, atât pe plan național cât și pe plan internațional referitor la eficacitatea investigării cazurilor de tortură și rele tratamente.”

Europa Liberă: Chiar dumneavoastră spuneați că aveți nenorocul să investigați munca unor profesioniști când este vorba de aplicarea torturii, s-a schimbat ceva între timp, au frică colaboratorii de poliție că s-au înăsprit pedepsele pentru aplicarea torturii?

Ion Caracuian: „Bine, și bâta este bună, dar nu suntem noi acei care să fim priviți ca cei cu bâta. Nu numai din acest motiv nu trebuie să se bată sau să nu se aplice forța supralegal. Noi muncim și în altă direcție, pentru ca să schimbăm puțin mentalitatea. Adică lucrăm și asupra impunității. Cum? Am apelat la PNUD Moldova, la Ambasada drepturilor omului din Moldova și ne-au organizat seminare unde am instruit colaboratori de poliție, de ce ei nu trebuie să aplice tortura, care sunt standardele Convenției, care sunt standardele naționale și respectiv am instruit formatori ca ulterior formatorii, pe linia lor lăuntrică să fie transmis mesajul de toleranță zero față de cei care vor aplica tortura. Fix așa mergem cu ideea pe Departamentul instituțiilor penitenciare. Încercăm cumva nu numai să îi batem pentru ceea ce au făcut, dar să le aducem la cunoștința lor că nu trebuie să facă asemenea lucruri.”

Europa Liberă: Totuși avocații spun că în investigarea cazurilor de tortură ar exista un oarecare protecționism între colaboratorii de poliție, pentru că s-ar tinde să li se dea mai mare dreptate colaboratorilor colegi decât victimelor torturii.

Ion Caracuian: „În primul rând procurorii sunt aceeași participanți la înfăptuirea actului de justiție ca și ceilalți actori. Nu sunt ei colegi de breaslă cu colaboratorii care aplică tortura. Chiar și conform legii sau interacțiunii în teritoriu, noi ne-am străduit cumva să-i detașăm de la orice activitate a procurorilor care investighează cazurile de tortură, de la orice activitate cu colaboratorii din comisariatele teritoriale de poliție. Adică noi ne-am străduit ca într-un fel să le asigurăm imparțialitatea și independența.”

Europa Liberă: Și totuși există carențe în examinarea cazurile de tortură?

Ion Caracuian: „Dacă e să pornim de la niște cifre statistice, în 2013 au fost 719 sesizări examinate. Dacă nu toate sesizările putem să le ținem la control în secția combatere tortură, atunci cauzele penale care sunt pornite, practic de la sesizare până la adoptarea hotărârii pe dosar, fie ea de încetare sau clasare, suspendare sau expediere a dosarului în judecată, este absolut monitorizată de procurorii din cadrul subdiviziunii Procuraturii generale. Până la moment, plângeri de genul că ar fi trecut etapa de examinare de procuratura teritorială, a trecut și de procuratura generală și noi tot nu suntem de acord, parcă nu am auzit.”

Europa Liberă: Din aceste peste 700 de sesizări depuse în 2013, numai în cazul la o sută și ceva a fost pornită urmărirea penală.

Ion Caracuian: „Din 719 sesizări a fost pornită urmărirea penală în 157 de cazuri.”

Europa Liberă: În celelate, nu au fost destule probe sau de ce nu au fost examinate?

Ion Caracuian: „Motivele sunt diferite. Articolul 275 din Codul de procedură penală, fie nu s-a stabilit fapta infracțiunii, fie că fapta nu este prevăzută de legea penală ca infracțiune, dar am intervenit pe plan disciplinar și am sesizat Ministerul de Interne și i-au tras la răspundere disciplinară, fie că nu s-au îndeplinit elementele constitutive ale infracțiunii. Avem și Legea cu privire la poliție, articolul 15, care spune în ce condiții poate să fie aplicată forța fizică. De asta, noi nu suntem acei care interzic aplicarea forței fizice totalmente. Trebuie să fie aplicată forța fizică, dar în limitele legii. Noi avem și cazuri de genul că nu a fost sesizat organul procuraturii despre comiterea sau presupusul act de tortură la faza incipientă. A fost sesizată tocmai când a rămas sentința în vigoare la Curtea Supremă de Justiție, ceva de doi-trei ani. Da, noi întreprindem toate măsurile, dar dacă eficacitate nu este și nu avem posibilitate să strângem probele, iarăși ajungem la rezultatul când adoptăm hotărâri de refuz.”

Europa Liberă: Ultimele studii naționale arată că cel mai des oamenii sunt supuși relelelor tratamente în izolatoarele de poliție, atunci când polițiștii au vrut să afle o informație, mărturii. Pe acest segment, este posibilă supravegherea celor din teritoriu?

Ion Caracuian: „Aceste izolatoare au urmat în primul rând o reparație, în rândul doi o atârnare mai serioasă față de personal, cel care deservește aceste izolatoare și nu în ultimul rând supravegherea video a fost introdusă. Au fost instalate cameri pe coridoarele acestor izolatoare.”

Europa Liberă: Și aveți încrederea că aceste măsuri funcționează în practică?

Ion Caracuian: „Da, avem deja sentințe bazate pe asemenea probe, anume înregistrările video au stat la baza emiterii deciziei.”

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

XS
SM
MD
LG