Linkuri accesibilitate

Ion Tăbârţă: „De fapt, atât Voronin, cât şi comuniştii nu erau proeuropeni. Putem spune că a fost o europenizare conjuncturală şi oportunistă.”

Conducerea Partidului Comuniştilor a cerut marţi fracţiunii parlamentare a partidului să nu voteze ratificarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană şi totodată a cerut demisia preşedintelui ţării, pentru că nu ar fi organizat un referendum privind semnarea Acordului. Moldova va semna, alături de Georgia, vineri, la Bruxelles, Acordul de Asociere. Mai mult, într-o declaraţie de presă a PCRM, se afirmă că acordul va duce „la distrugerea definitivă a economiei şi degradare socială”. Discursul anti-european nu a fost întotdeauna discursul comuniştilor, mai ales dacă ne reamintim că în 2005, de exemplu, Parlamentul, dominat de comunişti, adopta o declaraţie care formaliza parteneriatul dintre partidele parlamentare pentru „promovarea consecventă şi ireversibilă a cursului strategic spre integrarea europeană”. Aşa că ce a determinat „schimbarea la faţă” a comuniştilor? Liliana Barbăroşie a stat de vorbă cu Ion Tăbârţă, vicedirector al Institutului de Analiza şi Consultanţă „Politicon”.

Ion Tăbârţă: „Noi ştim cum a început integrarea europeană a Republicii Moldova. A început după episodul memorandumului Kozak. Preşedintele PCRM şi, de fapt, preşedintele ţării pe atunci nu a semnat un document de federalizare a Republicii Moldova, iar acest lucru a dus la o deteriorare fără precedent a relaţiilor dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă şi totodată la o atitudine personală foarte reticentă a lui Vladimir Putin faţă de Vladimir Voronin. Acest lucru l-a impus, şi în contextul realităţilor geopolitice din zonă – revoluţia rozelor din Georgia şi revoluţia oranj din Ucraină – să schimbe vectorul extern. Din anii 2003-2004 până în anii 2007-2008 PCRM a mers pe procesul de integrare a republicii Moldova în UE. Apogeul acestui proces a fost semnarea în februarie 2005 a planului individul de acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană. Dar de fapt politica europeană a Republicii Moldova după 2006-2007 s-a transformat mai mult într-un proces de mimare a europenizării republicii Moldova decât o europenizare de facto. De fapt, după esenţa sa, atât Voronin, cât şi comuniştii nu erau proeuropeni. Mai degrabă putem spune că a fost o europenizare conjuncturală şi oportunistă.”

Europa Liberă: Putem spune că PCRM şi liderul acestui partid, Vladimir Voronin, se uită spre UE doar atunci când nu mai are unde se uita, adică când îşi deteriorează relaţia cu Rusia?

Ion Tăbârţă: „În 2003 aşa a fost. După esenţa sa, Vladimir Voronin nu este un politician de factură europeană. După esenţa sa, Vladimir Voronin este un

După esenţa sa, Vladimir Voronin este un politician de factură sovietică. Conjunctura politică de atunci şi cea geopolitică l-a impus să se îndrepte spre UE...

politician de factură sovietică. Conjunctura politică de atunci şi cea geopolitică l-a impus să se îndrepte spre UE. Când evenimentele geopolitice din regiune s-au schimbat, când am avut ofensiva Federaţiei Ruse în Ucraina, mă refer la deficienţele funcţionării coaliţiei oranj, când pe undeva Putin a mai iertat din păcatele lui Voronin, imediat acea europenizare a încetat. După 2007, Voronin a mimat acea integrare europeană a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Iar acum spune că nu va ratifica, alături de majoritatea proeuropeană, acordul de asociere la UE. Ce l-a determinat acum să se întoarcă de la vectorul european?

Ion Tăbârţă: „În primul rând, supărările lui pe UE. PCRM a încercat în 2010 să meargă pe cartea Federaţiei Ruse pentru a reveni la putere. Ne amintim acele negocieri dintre comunişti şi democraţi care au fost foarte aproape de a se termina cu o alianţă pro-rusă. Treptat-treptat, PCRM de prin 2009-2010 a încercat să se plaseze pe o echilibristică geopolitică, iar după 2010 a devenit unul cu o retorică anti-europeană şi una clar pro-rusă.

În al doilea rând, putem spune că Vladimir Voronin a încercat să speculeze la maximum acele nemulţumiri din rândul populaţiei faţă de eşecurile politicii alianţei pentru integrare europeană. El a adoptat o retorică pro-rusă, pro-estică evidentă, cu toate că a încercat să explice că schimbările nu au venit de la comuniştii moldoveni, ci de la UE, şi totodată a încercat să se îndreptăţească spunând că în 2005-2007 a fost vorba nu despre integrarea europeană a Republicii Moldova, ci despre modernizarea europeană a Republicii Moldova.

Toată politica vectorială a comuniștilor a fost un zigzag spectaculos: de la uniunea Rusia-Belarus la integrarea europeană, ca în 2009 să avem o relaţie foarte dificilă cu UE...

Putem spune că în toată această perioadă comuniştii s-au condus de aspecte oportuniste. Toată politica lor vectorială a fost un zigzag spectaculos de schimbări ale direcţiilor politicii externe: de la uniunea Rusia-Belarus la integrarea europeană, ca în 2009 să avem o relaţie foarte dificilă cu UE, cu acel regim de vize impus cetăţenilor români, iar în 2013-2014 o retorică clară pro-estică, cu anumite încercări de revenire în echilibristica geopolitică.”

Europa Liberă: Mulţi se întreabă acum ce va face PCRM şi liderul lor, Vladimir Voronin, dacă eventual revine la putere sau va împărţi guvernarea cu un partid de stânga?

Ion Tăbârţă: „Depinde cu cine ar fi la guvernare: una e să fie cu socialiştii şi cu totul altceva dacă cu democraţii, admitem. Dar cu cine n-ar fi, nu cred că putem fi siguri că imediat, a doua zi comuniştii vor deturna acordul de asociere. Am vrut să fac referinţă la episodul intrării Republicii Moldova în Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). Înainte de a intra în această organizaţie, aflându-se în opoziţie, comuniştii spuneau că nu vor semna acordul de aderare la OMC. Ca ulterior, la câteva luni după venirea la putere, în vara anului 2001 să semneze aderarea Republicii Moldova la OMC.”

Europa Liberă: Domnul Tarlev, dacă ne amintim bine, a semnat atunci acel acord?

Ion Tăbârţă: „Da, domnul Tarlev. De fapt, comuniştii prin tot acest comportament şi schimbare vectorială a demonstrat că este un partid oportunist. Şi faptul că ei acum nu semnează acordul de asociere este mai degrabă un truc electoral, menit să acumuleze la maxim voturile electoratului pro-rus din republica Moldova, iar, eventual, dacă vor reveni la putere, nu putem fi siguri că ei într-adevăr vor deturna acest acord de asociere.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG