Linkuri accesibilitate

Iulian Groza: Moldova se asociază la UE cu tot cu regiunea transnistreană


Iulian Groza

Iulian Groza

În dialog cu viceministrul de externe, în ajunul asocierii Moldovei la UE.

Europa Liberă: Criticile la adresa vectorului european al Moldovei continuă. Opoziția comunistă califică semnarea de către Moldova a Acordului de Asociere la UE drept un act de cedare a suveranității din partea Chișinăului. Deputații comuniști spun că prevederile acestui acord vor distruge ramurile strategice ale economiei naționale și democrația țării. Iar pentru a evita aceste consecințe, PCRM-ul condus de la Vladimir Voronin propune revizuirea Acordului de Asociere. Aceste critici, pronosticuri creează și un curent de opinie în societate. Cum le spulberați?

Iulian Groza: „Eu deja m-am pierdut în pozițiile declarate de Partidul Comuniștilor cu privire la Acordul de Asociere. Sunt mai mulți analiști care au făcut o analiză, inclusiv din partea Partidului Comuniștilor. Noi am făcut un efort pentru a explica nu numai celor care formulează anumite întrebări, dar în general societății că este un acord cuprinzător care oglindesc interesul Republicii Moldova, reflectat prin mandatul pe care l-a obținut guvernul de la Parlament. Și atunci când într-adevăr existau anumite întrebări care puteau fi reflectate, ele au fost luate în considerație.

Eu vreau să vă dau exemplul cotelor, contingentelor pentru produsele agricole, fructe și legume, auzeam critici despre faptul că nu sunt suficiente aceste cote pentru a exporta pe piața Uniunii Europene. Vreau să vă spun că Acordul de Asociere, partea care vizează zona de comerț liber prevede un mecanism de protecţie, perioade de tranziţie, este o anumită asimetrie. Procedura de liberalizare a pieţei pentru produsele agroalimentare este una graduală, care va dura până la 10 ani de zile. În perioada dată Republica Moldova are aceste contingente asimetric. Deci, Uniunea Europeană nu va putea să importe fără taxe produse agricole, dar noi vom putea exporta în limita anumit contingente. Deci, dacă vorbim concret, de mere, spre exemplu, în versiunea iniţială a acordului exista o referinţă la cotele de 20 de mii de tone de mere.

După o analiză suplimentară în cadrul guvernului, inclusiv având în vedere provocările din regiune, sigur că guvernul a făcut o solicitare pentru Comisia Europeană, această solicitare a fost acceptată, Consiliul European deja a aprobat amendarea acestor contingente, ele au fost dublate la 40 de mii de tone pe struguri, pe prune, pe roşii. Acesta este un exemplu cum Uniunea Europeană este, totuşi, destul de flexibilă, atunci când anumite probleme invocate de către Republica Moldova sunt reale sau imediate.”

Europa Liberă: Vă întrebam dacă acest acord moldo-comunitar poate fi revizuit, aşa cum cer comuniştii?

Iulian Groza: „Dacă vorbim despre revizuirea acordului, acordul prevede o clauză în conţinutul acestuia că după trei ani de zile de implementare a documentelor părţile pot revizui conţinutul acestui document. Tocmai de aceasta Agenda de Asociere care a fost aprobată în cadrul Consiliului de Cooperare RM-UE care stabileşte aceste obiective pentru următorii trei ani de zile, ce trebuie să implementăm în următorii trei ani de zile, această agendă stabileşte aceste obiective pentru trei ani de zile.

Mai mult ca atât, la nivel guvernamental noi în guvern am aprobat Planul Naţional de implementare a Acordului de Asociere, iarăşi, care vizează acest termen de trei ani de zile pentru a ne mobiliza, pentru a şti exact ce trebuie să facem, care acţiuni să le implementăm, în ce perioadă.

După trei ani de zile vom face o evaluare, vom vedea nivelul de implementare şi sigur că vom putea revizui conţinutul, poate, ca să avansăm mai mult conţinutul acestuia în spiritul ideii pe care o promovăm acum, poate, să avansăm la nivelul de integrare în Uniunea Europeană la faza de a deveni o ţară candidat, poate, la momentul potrivit.

Aceasta ar fi cu privire la procedura de revizuire. Este posibilă, este prevăzută, noi cunoaştem de ea. Tocmai de aceasta ne prioritizăm activităţile în aşa fel ca să obţinem o masă critică în transformare, în modificare, care să ne ajute să mergem mult mai înainte.”

Europa Liberă: Tiraspolul şi Moscova opun rezistenţă pentru a oferi Uniunii Europene statut de mediator în procesul de reglementare a diferendului transnistrean. Pentru cine ridică semne de întrebare asocierea Moldovei la UE fără regiunea separatistă transnistreană, care prin gura autorităţilor de la Tiraspol spun că locul regiunii ar fi în altă Uniune, în cea Vamală?

Iulian Groza: „Republica Moldova, asociindu-se cu Uniune Europeană, prin semnarea acestui acord, se asociază cu întreg teritoriul său, inclusiv regiunea transnistreană. Acest subiect este deosebit de important, în special când vorbim despre integrarea economică. Fiindcă atunci când am lansat negocierile cu Uniunea Europeană pe Zona de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător, noi am invitat experţi de la Tiraspol ca să fie parte a acestui proces în calitate de observatori şi să poată nu numai să se informeze, dar, poate, chiar şi să contribuie cu anumite propuneri. Deci, am încercat să fie o abordare cuprinzătoare, inclusivă, dacă pot să-i spun aşa.

Doi, acum când semnăm Acordul de Asociere, în conţinutul acestuia este o prevedere care stabileşte o anumită excepţie, care vizează Zona de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător. Şi anume, noi deja am convenit cu Uniunea Europeană că regimul asimetric de comerţ cu Uniunea Europeană se va extinde până la sfârşitul anului 2015. Aceasta înseamnă că odată ce Republica Moldova va începe să aplice provizoriu Acordul de Asociere începând cu toamna acestui an, practic încă un an de zile producătorii din regiunea transnistreană vor beneficia de regim asimetric, timp în care urmează, noi, împreună cu colegii de la Tiraspol, cu suportul Uniunii Europene, dar şi partenerilor în procesul de negocieri să identificăm aceste condiţii minime necesare pentru a extinde Zona de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător în regiunea transnistreană.

Deci, Uniunea Europeană, acceptându-ne ca un stat asociat, ne priveşte ca o ţară integră. Acest lucru este respectat nu numai de Uniunea Europeană, este respectat şi de Federaţia Rusă, şi de Ucraina, şi de OSCE. Toţi negociatorii, mediatorii în formatul „5+2” sprijină acest principiu de suveranitate şi integritate teritorială a Republicii Moldova. Respectiv, nimeni nu pune la îndoială acest lucru.

Şi, sperăm noi, prin Acordul de Asociere, prin călătoriile fără vize să consolidăm imaginea Republicii Moldova, să o facem mult mai atractivă, partea dreaptă a râului Nistru să fie mult mai atractivă pentru cei din regiunea transnistreană, pentru cetăţeni, pentru oameni de afaceri. Şi noi suntem obligaţi, împreună cu autorităţile din regiunea transnistreană, să creăm condiţii pentru ca acest lucru să se întâmple.”

Europa Liberă: Domnule Groza, Rusia a avertizat Chişinăul că semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană va afecta în mod inevitabil, aşa cum se declară de acolo, relaţiile cu Moscova. De altfel, o răcire a acestor relaţii se atestă de ceva timp. Ce va urma după semnarea şi după ratificarea Acordului de Asociere în Parlament?

Iulian Groza: „Dialogul nostru cu Federaţia Rusă întotdeauna a fost structurat pe o palieră deschisă, pragmatică, angajantă. Discuţiile care există la nivelul ministerelor afacerilor externe, la nivelul primului ministru, la nivelul oficialilor indică foarte clar că Federaţia Rusă respectă opţiunea suverană a Republicii Moldova de a-şi alege modul de dezvoltare, modul de modernizare care este, în cadrul dat, integrarea europeană.”

Europa Liberă: Dar chiar ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană a spus că Georgia, Moldova, Ucraina au dreptul să semneze Acorduri de Asociere la UE, dar le-au avertizat că nu au nimic de câştigat de pe urma lor. Dacă mergeţi cu Vestul veţi avea probleme cu Estul – acesta ar fi mesajul care vine de la Kremlin.

Iulian Groza: „Noi, totuşi, trebuie să evităm această retorică de alegeri geopolitice. Trăim în secolul XXI, secolul globalizării, unde contează foarte mult nivelul de integrare. Iar pentru Republica Moldova, o ţară cum este Moldova, mică, care are nevoie de modernizare, de a deveni mult mai previzibilă, cu instituţii mult mai funcţionale, este crucial să putem fi atractivi pentru investiţii din afara Republicii Moldova.

Fiindcă unica posibilitate pentru ca ţara noastră să se poată dezvolta pe termen mediu şi lung este să creăm condiţii pentru a veni capitalul în Republica Moldova, nu contează că vine din Est sau din Vest. Iar investitorii, a propos, când vin în Republica Moldova, iarăşi, nu contează de unde vin ei, din Est sau din Vest, pentru ei contează foarte mult durabilitatea investiţiilor şi să fie profitabil. Ori, Acordul de Asociere ne oferă această previzibilitate, oferă reguli care funcţionează.

Iar dacă vorbim despre Federaţia Rusă, nivelul de interdependenţă între Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană la momentul actual este mult mai aprofundat, mult mai dezvoltat, sunt mult mai multe investiţii ale Federaţiei Ruse în diferite ţări ale Uniunii Europene decât în Republica Moldova. Şi invers, sunt mult mai multe investiţii din partea Uniunii Europene în Federaţia Rusă decât ele sunt în Republica Moldova.

Deci, avem foarte mult de lucru. Iar Acordul de Asociere care vine să-l semnăm noi nu este orientat împotriva cuiva, împotriva Federaţiei Ruse sau împotriva altor parteneri. Retorica noastră şi abordarea este una foarte pragmatică şi noi întotdeauna am evitat dublele standarde: ce am spus la Moscova aceeaşi am spus la Bruxelles, aceeaşi am spus la Tokyo, Washington, începând cu anul 2009, cu siguranţă. Deci, abordarea dată a fost una coerentă şi niciodată, pe parcursul procesului de negociere a Acordului de Asociere, nu am primit anumite întrebări, anumite îngrijorări din partea Federaţiei Ruse.

Mai mult ca atât, Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană de două ori pe an, la cel mai înalt nivel, discută despre nivelul de cooperare. Tot ei discută despre Acordul de Modernizare, care, iarăşi, stabileşte ideea creării unui spaţiu de comerţ liber între Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă. Tot ei discută despre regimul fără de vize dintre Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană. Deci, aceleaşi obiective, practic, la nivel pragmatic stau şi în faţa Uniunii Europene şi Federaţiei Ruse.

Şi, dacă vorbim din punct de vedere economic, Acordul de Asociere sau partea care vizează comerţul liber cu Uniunea Europeană este perfect compatibil cu Acordul de Comerţ Liber în cadrul CSI şi acordurile pe care le avem, bilaterale, cu toate ţările din CSI. Fiindcă ele sunt elaborate pe aceleaşi baze, pe aceleaşi principii ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Şi în acest sens pentru noi contează foarte mult să aducem această informaţie, de câte ori este nevoie, colegilor din Federaţia Rusă. Tocmai de aceasta am avut un set de consultări şi sperăm noi să ajungem în momentul în care să putem să valorificăm potenţialul relaţiilor comerciale pe care le avem acum cu cei din CSI şi cu cei din Uniunea Europeană.

Mai mult ca atât, dacă sunt cei sceptici care spun că Moldova nu poate avea relaţii comerciale cu ţările din Uniunea Vamală sau viitoarea Uniune Euroasiatică care se creează, a propos, care se lansează în 2015, dar se va crea timp de 10 ani înainte, până în anul 2025, Moldova astăzi are o relaţie comercială foarte bună cu Belarus, ţară care este membră a Uniunii Vamale. Şi, de fapt, ce se întâmplă? Nivelul de export în Est se reorientează pentru Belarus, în situaţia în care Rusia nu preia vinurile noastre. Deci, există reguli, există acorduri care funcţionează şi este important ca toţi care sunt parte la aceste acorduri să le respecte şi să le promoveze.”

Europa Liberă: Dacă este să credem sondajelor, moldovenii vor să vadă relaţii sănătoase şi echilibrate cu vecinii, mai ales cu Federaţia Rusă şi Ucraina. În acelaşi timp, vor şi legături mai strânse cu Europa. Numărul eurooptimiştilor s-ar egala cu cel al euroscepticilor. De aceasta şi apare des întrebarea: încotro Moldova. De ce această pendulare?

Iulian Groza: „Este foarte greu acum să vorbim obiectiv care ar fi exact numărul aşa-numitor eurosceptici sau eurooptimişti. Noi ne formăm opinia în acest sens urmărind sondajele de opinie publică, iar ele reflectă o anumită situaţie cu anumite întrebări. Nu vreau să intru în detalii, dar vreau să menţionez un fapt: Republica Moldova a trecut prin mai multe exerciţii electorale şi de fiecare dată partidele pro-europene, care au promovat valorile europene, au reuşit să formeze majorităţi confortabile, să-şi menţină activitatea de reforme în conformitate cu angajamentele formate în procesul de integrare europeană. Şi în tot acest parcurs, în pofida criticilor, în pofida crizelor care au existat, guvernele care au existat au reuşit să-şi menţină traiectoria de reforme, suntem în faza în care să semnăm Acordul de Asociere.

Sper eu, aceasta ne va da şi o mai mare stabilitate în viitor, cel puţin, o orientare mai clară pe viitor. Fiindcă ce ne-a lipsit nouă, probabil, de la începutul anilor ’90, ceea ce nu a lipsit Ţărilor Baltice, a fost o direcţie clară de transformare a ţărilor. Moldova, în 1991, când a obţinut independenţa alături de alte state din Ţările Baltice, era, probabil, la acelaşi nivel de dezvoltare. Poate, în Ţările Baltice era şi mai complicată situaţia decât în Republica Moldova. Or, astăzi vedem că aceste ţări au reuşit să se modernizeze, au reuşit să creeze mecanisme eficiente de luptă cu corupţia, să-şi asigure o justiţie eficientă, să devină ţări moderne, cum este Estonia, dezvoltate. Ţări mici, dar care au reuşit.. Deci, sunt foarte multe lucruri în comun.

Modelul respectiv ne arată foarte clar că pentru noi contează acum să menţinem această direcţie de modernizare care dă roade. Vedem că în ultimii patru ani şi jumătate, dacă am reuşit să menţinem această voinţă politică, să promovăm reforme, am reuşit să venim şi cu rezultate. Nu vorbesc numai de regimul fără vize cu Uniunea Europeană, dar de proiecte de infrastructură, suportul Uniunii Europene care vine nu numai pe proiecte de infrastructură, drumuri, spre exemplu, sau apă şi canalizare, dar vine şi pentru a ne consolida instituţiile noastre, de a asigura un proces eficient de transformare, de reformă. Şi, dacă vom menţine această direcţie în continuare, eu cred că Republica Moldova are toate şansele ca în următorii ani să avanseze şi mai mult în procesul de integrare europeană.”

XS
SM
MD
LG