Linkuri accesibilitate

„De concurenţă nu mă tem. Dacă marfa e bună, se vinde”. Cu microfonul Europei Libere la Piaţa Centrală din Chişinău.

Semnarea acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană va facilita exporturile moldoveneşti spre ţările UE, dar şi importurile de bunuri din aceste ţări. Producătorii de fructe şi legume se confruntă deja cu concurenţa importurilor, iar Diana Răileanu a vrut să vadă cum fac faţă produsele locale. Aşa că s-a dus în Piaţa Centrală din Chişinău:

Cei care obişnuiesc să treacă săptămânal pe la piaţă, cu siguranţă au observat că producătorii locali acordă mai multă atenţie felului în care aranjează mărfa pe tarabe, inventând diverse metode de atragere a cumpărătorilor. Iată de ce, spun mai mulţi comercianţi cu care am stat de vorbă în piaţă, cu greu faci diferenţa dintre fructele şi legumele de import şi cele crescute în Moldova:

„Marfa e a mea. Am muncit şi trebuie să o vând eu. Dacă o dau la perecupcişi ei îmi dau jumătate de preţ. Sunt nevoit să stau la piaţă să o vând.”

Europa Liberă: Mărfurile de import sunt mai arătoase, aţi învăţat să pregătiţi produsele pentru vânzare ca să arate ca cele din afara?

„Dap’cum! Oare noi suntem mai proşti ca cei din Europa?”

Europa Liberă: Vă temeţi de concurenţă?

„Nu, eu mă tem că nu am sănătate, dar de concurenţă nu mă tem. Dacă marfa e bună, se vinde.”

Europa Liberă: Dvs. cum vindeţi roşiile?

„17-18 lei”

Europa Liberă: Mai ieftin e posibil?

„Nu, „takoe ne bîvaet”, cum spune rusul”

„Ale noastre produse sunt crescute natural. Ştiu ce să cumpere oamenii de la oraş, ştiu de unde să cumpere. Ei văd care marfă e mai bună, chiar ne pun şi le dăm să guste şi omului îi place şi e satisfăcut că marfa e bună. Le spunem sincer că nu le-am udat, nu le-am stropit cu „udobrenie”. Cresc natural, cum le dă de la Dumnezeu.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, nu toţi producătorii sunt de bună credinţă...

„Sunt diferiţi, dar, ştii ce, fiecare cu Dumnezeul lui în gând şi în inimă. Iaca eu nu le-am stropit cu nimic. Vezi ce mâini crăpate am? Sunt de la muncă, nu de la odihnă aşa.”

De fapt, o parte dintre comercianţi nu îşi fac prea multe griji de concurenţa cu mărfurile din afară. Astăzi, de exemplu, un kilogram de castraveţi se vinde la 6 lei, adică mai puţin de 40 de eurocenţi. Dovleceii sunt la 3 lei, ceea ce înseamnă în jur de 15 eurocenţi. Mai ieftin decât atât nu se poate, dau ei asigurări:

„Nu cred. Cu situaţia noastră din ziua de azi, nu cred că preţul să fie mai mare. Omul abia de poate vinde ce are, nu încă să mai mărească preţurile. Moldovenii ştiu gustul mărfii. Nu poate fi vorba de concurenţă.”

Şi cumpărătorii cu care am stat de vorbă privesc cu indulgenţă deschiderea pieţei pentru produsele de import. Ei speră că, având concurenţă, comercianţii locali vor înţelege că un produs nu poate fi vândut doar pentru că este crescut în Republica Moldova, felul în care este oferit cumpărătorului fiind, de asemenea, important.

„Noi ne uităm mai mult după stăpân. Se vede că de la doamna sunt de casă produsele şi sunt mai gustoase. Când ei o roşie miroase a pătlăgică. Eu nu recunosc străinătatea. Iată, ne trimit din Italia, ba una, ba alta. Nu ne place nimic de acolo, la noi mărul e măr. ”

„Cu siguranţă produsele trebuie să arate bine. Cu toţii le alegem după miros şi ambalaj. Cred că producătorii locali nu vor avea probleme dacă autorităţile vor avea grijă să-i apere de concurenţă şi să stabilească nişte standarde clare pentru marfa de import. De asemenea, cred că vom avea ce învăţa de la producătorii din afară şi vom avea şi noi, cumpărătorii, acces la diverse produse”.

„Ar fi bine să fie loc special amenajat cu condiţii mai bune, nu cu cele care sunt acum. Să fie condiţii igienice, să nu se vândă în stradă. Aşa vor fi şi mai mulţi cumpărători. În aceste condiţii nu vin toţi să le cumpere. Eu vin pentru că ştiu că e producţia noastră, nu e din Turcia. Dacă vor fi condiţii mai bune, va fi bine pentru cumpărători şi pentru vânzători.”

XS
SM
MD
LG