Linkuri accesibilitate

Vladislav Gribincea: „cu o imagine a procurorilor drept pompieri deasupra tuturor problemelor, reputaţia Procuraturii nu se va schimba”


Cu juristul Valdislav Gribincea despre un studiu CRJM recomandînd reformarea Procuraturii.



Un studiu realizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) şi prezentat ieri la Chişinău a generat mai multe recomandări privind structura Procuraturii şi munca procurorilor. Unul dintre autorii acestui studiu, juristul Vladislav Gribincea, directorul CRJM, este interlocutorul nostru pentru explicaţii şi amănunte această temă.

Europa Liberă: Aşadar, un studiu privind optimizarea structurii procuraturii şi a sarcinii de muncă a procurorilor. Studiu realizat sub auspiciile Centrului de Resurse Juridice din Moldova, avându-i ca autori pe Dvs. şi pe Laura Ştefan, prezentat ieri. Dacă se face vorbire, cum s-ar spune despre optimizarea structurii şi a sarcinii de muncă, înseamnă că e ceva în neregulă şi cu structura procuraturii şi cu sarcina de muncă a procurorilor. Ce vi se pare săritor în ochi din acest punct de vedere?

Vladislav Gribincea: „Studiul a scos la iveală mai multe aspecte problematice. Pe de o parte, Procuratura ni s-a părut că se ocupă cu altceva decât ar trebui. Deci, sarcinile Procuraturii trebuie revăzute. Pe de altă parte, la nivel de Procuratură generală mai multe subdiviziuni ale acesteia se ocupă cu lucruri identice, sau nu se ocupă cu ceea ce ar trebui să se ocupe Procuratura generală, adică politici şi administrarea procuraturii.

De asemenea, la nivel de procuraturi de nivel mai jos decât Procuratura generală există fie o inconsistenţă în abordări, fie un volum de muncă foarte, foarte mic comparativ cu alte procuraturi, ceea ce diminuează substanţial din eficienţa procuraturii.”

Europa Liberă: Dar acum Procuratura este în aşteptarea unei reforme, aţi participat în fruntea unui grup de lucru la elaborarea concepţiei pentru această reformă. Fie aţi observat că acest concept nu se mişcă, fie că el, în varianta, finală, nu reflectă toate recomandările pe care le-aţi formulat. Sau de ce aţi ieşit cu acest studiu?

Vladislav Gribincea:
„Eu sunt persoana care aşteaptă probabil cel mai mult adoptarea acestui concept, dar cu regret trebuie să constat că Parlamentul mai mult de şase luni nu-l adoptă. Probabil se consideră că reforma Procuraturii nu este o prioritate atât de mare pentru Moldova. Spre regret. În ce priveşte conţinutul conceptului şi conţinutul studiului, ele se complementează, dar nu se autoexclud. Conceptul de reformare a Procuraturii este un document general care nu abordează transferul de personal sau lichidarea unor anumite procuraturi.”

Europa Liberă: Şi n-ar trebui?

Vladislav Gribincea:
„Sunt chestiuni atât de tehnice, încât de obicei în concept nu se discută despre ele. Studiul pe care l-a lansat ieri Centrul de Resurse Juridice este un document destul de complex în care se fac recomandări ce în proporţie de 50 de procente se regăsesc şi în concept, iar late 50 de procente sunt recomandări de natură administrativă, care în concept nu se regăsesc.”

Europa Liberă: Studiul vizează provocările la care este supusă Procuratura, provocările cauzate de volumul inegal de muncă al procurorilor, precum și de structura și competenţele acesteia. Studiul face recomandări menite să consolideze instituţional procuratura. Care sunt cele mai stringente dintre aceste recomandări, cele mai importante, cele care nu suferă amânarea atunci când lucrurile se vor concretiza dacă acest concept va mai ajunge, cum să zic, la votul actualei coaliţii până la alegeri?

Vladislav Gribincea:
„Trebuie să spunem de la bun început că recomandările din studiul lansat ieri nu sunt dependente de adoptarea concepţiei de reformare a Procuraturii. Majoritatea din ele pot fi implementate şi fără concept.

Spre exemplu, se recomandă realocarea funcţiilor de procurori între diferite procuraturi. Această sarcină este exclusivă a procurorului general şi poate fi făcută şi fără modificări legislative. Sau se recomandă lichidarea unor procuraturi specializate. Acest lucru de asemenea poate fi făcut fără modificarea legii.

Revin totuşi la întrebarea Dvs. principalele probleme identificate ţin de sarcina Procuraturii generale şi atribuţiile ei. Aici se recomandă simplificarea la maxim a subordonării ierarhice. De asemenea se recomandă revederea necesităţii menţinerii unor procuraturi, cum ar fi procuraturile militare sau din transport, care au volume de muncă foarte mici, sau procuratura municipiului Chişinău, care logic nu se încadrează într-o structură bine gândită a procuraturii din ţară.

De asemenea se recomandă revederea atribuţiilor Procuraturii generale şi luarea atribuţiilor procesuale la procuratura generală şi asta poate fi făcut doar pe cale legislativă şi concentrarea Procuraturii generale asupra administrării corpului de procurori, şi stabilirea politicilor procuraturii în domeniul penal.”

Europa Liberă: Spuneaţi că Procuratura municipală nu se încadrează în logica sistemului. Am văzut că şi într-un sondaj la care au participat procurorii această procuratură nu se bucură chiar de îngăduinţa sau aprobarea procurorilor; pe de altă parte, procuratura aceasta ar spune că este discriminată într-un mod nejustificat şi îşi găseşte locul potrivit în acest sistem.

Vladislav Gribincea:
„Procuratura municipiului Chişinău, pe de o parte, are un volum de muncă extrem de mic raportat la sarcina de muncă pe ţară şi aici nu mai comparăm cu sarcina de muncă pe Chişinău care este foarte mare în procuraturile de sector. Adică, Procuratura municipiului Chişinău este în capitală, dar are o sarcină de muncă foarte mică. Pe de altă parte, ceea ce se ocupă procuratura municipiului Chişinău nu este ceea cu ce ar trebui să se ocupe o procuratură cu procurori foarte experimentaţi. Ei se ocupă în principal cu abateri rutiere. Sunt dosare care sunt considerate printre cele mai simple.

De asemenea, Procuratura municipiului Chişinău coordonează ierarhic activitatea celor cinci procuraturi de sector din municipiul Chişinău, iar studiul propune simplificarea acestui mecanism. Adică Procuratura municipiului Chişinău nu ar mai trebui să fie o procuratură superioară. Fără aceste competenţe, Procuratura municipiului Chişinău pur şi simplu nu va avea de lucru şi atunci aceste poziţii de procuror pot fi realocate între alte procuraturi, astfel încât toţi procurorii din ţară să lucreze în mod egal, pentru salariul pe care îl primesc.”

Europa Liberă: Studiul nu răspunde la întrebarea care este numărul optim de procurori în Republica Moldova, dar recomandă cum urmează a fi distribuit numărul de procurori între diferite procuraturi. Totuşi, există standarde, poate raportate la populaţie care să ne spună că numărul e prea mare ori e prea mic?

Vladislav Gribincea:
„Standarde nu există cu privire la numărul de procurori raportat la populaţie, dar există date statistice. Şi iată în ce priveşte numărul de procurori raportat la cap de locuitor, republica Moldova este în topul acestui clasament, pe locul 5, de două ori mai mulţi procurori pe cap de locuitor decât media europeană. Şi aici deja ar trebui locurile să fie regândite un pic, dar trebuie să recunoaştem că numărul de procurori este independent de funcţiile procuraturii. În Moldova, procurorii au foarte multe atribuţii în domeniul non-penal şi aici eu cred că rolul procuraturii ar trebui regândit.”

Europa Liberă: De ce până acum atâta rezistenţă în faţa propunerilor de a-i exclude pe procurori din non-penal? Propuneri de acest gen au mai fost formulate şi anterior, dar se pare că în interiorul breslei există un fel de nedorinţă de a-şi limita activitatea doar la ceea ce este penal.

Vladislav Gribincea:
„Este natural pentru orice sistem să opună rezistenţă la reforme. Totuşi, în ceea ce priveşte competenţe în domeniul non-penal, singurele autorităţi probabil care se opun excluderii acestei competenţe sunt chiar procurorii. Explicaţia de ce: pentru că în mod normal în domeniul civil procurorii au competenţa pentru apărarea intereselor persoanelor incapabile, a păturilor social-vulnerabile şi ale statului.

Procurorii, fiind întrebaţi de ce ar trebui să fie menţinute aceste competenţe, au spus că pentru a asigura interesele statului şi doar om treime – că pentru a asigura interesele păturilor social-vulnerabile. Cred că Acest sondaj în rândul procurorilor ilustrează destul de realist de ce procurorii vor să-şi menţină competenţele în domeniul civil. Dar cu o astfel de imagine a procurorilor drept pompier deasupra tuturor problemelor, reputaţia Procuraturii nu se va schimba şi nici nu vor fi fortificate modul de funcţionare al altor instituţii ale statului.”

Europa Liberă: Oricine parcurge recomandările formulate în cadrul acestui studiu şi ele pot fi găsite oricând pe site-ul organizaţiei Dvs., apare o întrebare firească: (fiind vorba şi de excluderea din competenţele exclusivă a procurorilor a anumitor lucruri, şi de reducerea competenţelor acestora, de restrângerea unor anumite atribuţii, pentru a eficientiza totuşi activitatea procurorilor) cum se explică că până acum nu s-au făcut aceste schimbări fireşti care se conţi iată în lista aceasta de recomandări? Recomandări accesibile pentru orice procuror general care doreşte o reformă cât de cât eficientă în domeniu.

Vladislav Gribincea:
„Eu cred că o reformă substanţială a Procuraturii nu poate fi făcută de către oameni din interiorul sistemului, iar renunţarea la o parte din competenţe nu cred că poate fi făcută de un procuror cu experienţă, pentru că pur şi simplu experienţa îi dictează o altă atitudine. Situaţia este că Procuratura în domeniul non-penal nu exercită singură atribuţii. Ea pur şi simplu în paralel cu alte autorităţi exercită aceleaşi atribuţii şi problemele sunt puse pe seama procuraturii.

Spre exemplu, administrarea proprietăţii de stat parţial este pusă şi în seama Departamentului de privatizare, şi în seama administraţiei publice centrale. Şi procurorii spun că deoarece aceste două autorităţi nu-şi fac treaba, noi procurorii suntem obligaţi să intervenim. De aceea trebuie de spus franc: fiecare autoritate trebuie să-şi facă bine treaba şi să nu existe un pompier care să soluţioneze problemele celorlalte autorităţi. Altfel, autorităţile nu vor lucra, procurorii nu-şi vor face nici ei treaba în domeniul penal şi toţi vor fi nefericiţi.”
XS
SM
MD
LG