Linkuri accesibilitate

Andrei Deviatkov: „Este puţin probabil ca Moldova să scape de anumite presiuni din partea Rusiei”


Graffiti pe un bloc la Sevastopol, Crimeea

Graffiti pe un bloc la Sevastopol, Crimeea

Un expert rus de la Universitatea din Tartu, Estonia, despre asocierea Moldovei la UE.



La sfârşitul acestei săptămâni Republica Moldova urmează să semneze, alături de Georgia şi Ucraina, acordul de asociere la UE. Cum ar putea pedepsi Rusia guvernul proeuropean de la Chişinău pentru acest acord, l-a întrebat Europa Liberă pe expertul rus Andrei Deviatkov, lector superior al Universităţii din Tartu, Estonia, şi expert al Centre for EU-Russia Studies (CEURUS).

Europa Liberă: În această vineri Moldova semnează acordul de asociere cu UE. Nimeni nu se îndoieşte că acest lucru se va întâmpla… Cum credeţi că ar putea reacţiona Rusia?

Andrei Deviatkov: „Este puţin probabil ca Republica Moldova să scape de anumite presiuni politice din partea Rusiei. Se prea poate să existe restricţii pentru exportul unor produse… O altă măsura ar putea fi anularea regimului preferenţial imigraţionist în baza căruia moldovenii pot să se afle timp de 90 de zile, fără anumite formalităţi, pe teritoriul Federaţiei Ruse. Dacă moldovenii vor fi trataţi după regulile generale, le va fi mai dificil să muncească pe teritoriul rusesc.

Deci, anumite măsuri desigur că vor exista, dar presiuni de amploare - nu cred. În primul rând, din cauza Comisiei Europene, care, cel mai probabil, va lua partea Chişinăului. Toată lumea înţelege că pretenţiile Rusiei au întâi de toate o motivaţie politică. Doar nu există nici un studiu exact care să fi estimat care va fi amploarea reexportului despre care vorbeşte Moscova, dacă acesta în general va exista sau nu. De aceea aceste pretenţii sunt văzute în primul rând ca fiind politice.”

Europa Liberă: Cât ar putea dura restricţiile? Cum acţionează de obicei în asemenea situaţii Rusia?

Andrei Deviatkov: „Mi se pare că va fi o reacţie emoţională de scurtă durată. Vor exista cel mai probabil nişte măsuri de natură netarifară: de exemplu, Rosspotrebnadzor va interzice anumite produse pentru că ele, chipurile, ar conţine pesticide sau ceva de genul acesta. Dar va fi o reacţie temporară. Pentru că nu cred că este cineva acum la Kremlin care ar vrea să deschidă o nouă confruntare cu Moldova, alături de cea ucraineană.

Deci, va fi o reacţie emoţională, câteva restricţii, dar nimeni nu va sări calul. Şi asta din câteva motive: gazoductul Iaşi-Ungheni este pe ultima sută de metri. Această conductă va reduce cu o treime dependenţa Moldovei de gazele naturale ruseşti. Dacă ar exista presiuni de amploare, asta ar putea provoca litigii împotriva Rusiei în cadrul OMC, ar putea face dificil exportul rusesc în Moldova, iar în ultimă instanţă, asta ar putea duce la ieşirea Moldovei din CSI. Rusia şi aşa pierde CSI-ul ca platformă de discuţie, chiar dacă simbolică, pentru această regiune.
Andrei Deviatkov

Andrei Deviatkov

Iar dacă Moldova se va lipsi de privilegiile imigraţioniste şi de zona de liber schimb, nu este clar de ce s-ar mai reţine în CSI. Şi atunci desigur Chişinăul ar putea ieşi din CSI. În acest caz nimeni, nici Voronin, nici comuniştii, nici alţii nu vor putea opri acest proces. Va fi un val de atitudine negativă faţă de CSI. Georgia deja e pierdută pentru Rusia, este riscul să fie pierdută şi Ucraina din această organizaţie. Aşa că dacă pleacă şi Moldova, CSI poate fi în genere radiată din istorie. ”

Europa Liberă: Apropo de CSI. De ce Rusia are atât de mare nevoie de ea, dacă tot e o structură moartă?

Andrei Deviatkov: „ Influenţa rusă, aşa cum este ea înţeleasă la Kremlin, nu înseamnă doar influenţă directă ca în cazul Belarusului. Pentru Rusia este principial ca nimeni altul să nu influenţeze. Deci, dacă Moldova semnează acordul de asociere cu UE, ea nu mai poate intra în Uniunea Euroasiatică. Deci, Rusia pierde până şi o şansă ipotetică de a integra vreodată Moldova într-o uniune de acest gen. Şi dacă comuniştii nu vin la putere în noiembrie, Moldova va fi pierdută ca element integraţionist pentru totdeauna. Iar CSI este un fel de umbrelă: mai întâi pentru Uniunea vamală, iar acum pentru Uniunea Euroasiatică. În planurile Rusiei intră să includă Moldova, dacă nu ca membru cu drepturi depline, măcar ca membru asociat, în această uniune. Deci, chiar şi o astfel de perspectivă ar dispărea dacă Moldova iese din CSI.”

Europa Liberă: Credeţi că Rusia examinează la modul serios şi scenarii potrivit cărora la alegerile din noiembrie în fruntea guvernării sunt propulsate partide ostile integrării europene care vin şi denunţă acordul de asociere?

Andrei Deviatkov: „Aveţi absolută dreptate. Pentru Moscova 27 iunie va fi de departe nu ultima luptă în Moldova. Ultima lovitură sunt alegerile din noiembrie, când guvernul proeuropean de la Chişinău fie îşi va prelungi mandatul şi îşi va continua cursul, fie îl va pierde.

Dacă după alegeri la Chişinău se configurează o alianţa de centru stânga pe care Rusia, aşa cum ne amintim, încearcă de mai multă vreme să o instituie, precum încă în 2010 prin intermediul lui Narîşkin care venise la Chişinău anume pentru asta, atunci asocierea la UE fie va fi revăzută, fie întregul ei parcurs va fi frânat cât se poate de mult.

Kremlinul anume pe asta mizează. În interiorul lui luptă câteva abordări pentru acest spaţiu post-sovietic. Politicieni ca Serghei Glaziev optează pentru presiuni directe şi puternice. Cei de tipul lui Vladislav Surkov sunt pentru tactici mai fine, cum ar fi influenţa procesului electoral.

Dat fiind faptul că Moldova, formal, intră în zona tutelată de Surkov, se poate presupune că Moscova va încerca să joace un rol important în alegeri. Chiar dacă există acum această breşă în PCRM odată cu plecarea grupului lui Tkaciuk, mie mi se pare că Voronin se va menţine pe linia unei politici externe orientate pe mai mulţi vectori. Şi cu Rusia, şi cu UE, adică cu nimeni.

Voronin este ceea ce convine Rusiei măcar şi pentru faptul că el va menţine acel status quo: chiar dacă nu va duce Moldova în Uniunea Euroasiatică, el o va ţine departe şi de integrarea europeană. Asta e ceea ce vrea acum Kremlinul.”

Europa Liberă: Nu vă voi cere pronosticuri, dar totuşi cum ar trebui Chişinăul oficial să se comporte în raport cu Rusia ca să nu pună cruce pe relaţia cu ea odată cu semnarea şi ratificarea asocierii la UE?

Andrei Deviatkov: „Foarte corectă întrebare, pentru că există aici pericole şi foarte multe depinde de Rusia, dar şi de Chişinău. La Chişinău s-a profilat acum o opţiune destul de pronunţată pro NATO. Am văzut declaraţii şi de la ministrul apărării că ar fi bine ca Moldova să adere la NATO. Întreaga politică externă rusă de după destrămarea URSS este bazată însă pe o opoziţie clară împotriva NATO.

Dacă Moldova va opta pentru militarizare, pentru anularea statutului sau de neutralitate, dacă preşedintele Nicolae Tumofti sau ministrul apărării vor mai continua cu astfel de declaraţii, provocatoare din punctul de vedere al Moscovei, nu se va termina cu bine toată această poveste. Pentru că Rusia încă nu a decis cum să reacţioneze la asocierea Moldovei. Iar astfel de declaraţii doar vor determina o reacţie mai radicală a lui Putin. Chişinăul trebuie să rămână absolut calm şi deschis către negocieri.

A doua întrebare e legată de regiunea transnistreană. Din 2016 vor fi anulate preferinţele comerciale pentru exportul transnistrean în UE, ceea ce inevitabil va conduce la izolarea economică a regiunii. Evident că astfel de acţiuni vor fi percepute ca sufocarea regiunii transnistrene. De aceea, chiar dacă nu ar fi cazul să-şi schimbe radical poziţia în această privinţă, adică să continue să insiste mai departe pe includerea regiunii în zona de liber schimb pe principii generale, Moldova trebuie totuşi să rămână deschisă pentru dialog, să invite şi reprezentanţi ai regiunii la discuţii etc.

Moscovei ar trebui să i se transmită semnalul că intrarea regiunii transnistrene în zona de liber schimb a UE nu va schimba configuraţia politică în zonă, că e o problemă mai mult economică decât politică. Pentru că Moscova percepe acest subiect ca unul politic. Deci, ar fi bine ca regiunii să i se ofere o perioadă de tranziţie mai lungă ca ea să aibă mai mult timp pentru a implementa standarde europene etc. Să fie evitată această percepţie a existenţei unei izolări. Deci, NATO şi regiunea transnistreană sunt două domenii în care Moldova ar putea manifesta bunăvoinţă. ”

Europa Liberă: Dar Moldova ar putea, pe de altă parte, folosind posibilitatea ieşirii din CSI, determina Rusia să fie mai atentă ce restricţii aplică?

Andrei Deviatkov: „Nu, eu cred că Moldova nu ar trebui să se poziţioneze astfel. Dacă ne uităm atent la relaţiile actuale internaţionale în jurul Ucrainei, sau chiar a Moldovei, tactica aplicată seamănă foarte mult cu cea a chicken game – există aşa o concepţie în teoria relaţiilor internaţionale când doi şoferi merg pe acelaşi drum unul în întâmpinarea altuia şi întrebarea e cine va ceda primul. Moscova a învăţat foarte bine acest joc în Ucraina: adică cine va ceda primul – occidentul în faţa Rusiei sau Rusia în faţa occidentului.

Deci, mie mi se pare că Moldova nu trebuie ea să înceapă un asemenea joc. Mai ales că nu e clar dacă occidentul va sprijini nişte acţiuni mai radicale din partea Moldovei. Precum nu este clar dacă occidentul sprijină în totalitate operaţiunea antiteroristă din sudul Ucrainei. Aşa că Moldova ar putea adopta o astfel de poziţie doar dacă Moscova va întreprinde presiuni prea dure. Totuşi, Moldova ar trebui să nu uite că o treime din exportul său merge spre Rusia şi să acţioneze ca un stat pacifist, mic, cu resurse reduse, inclusiv politice. Dacă va începe cu mesaje de tipul: noi mergem în NATO, ieşim din CSI, asta doar va provoca Rusia la acţiuni mai dure.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG