Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că sprijină armistiţiul unilateral declarat de Kiev. Dar a avertizat că el nu va avea nici o valoare, dacă nu este urmat de negocieri cu separatiştii din estul Ucrainei. Pe de altă parte, tot preşedintele Putin a ordonat punerea în „stare de alertă maximă” a trupelor din aşa-numitul district militar central. Semnale contradictorii, care nu vor tempera nici luptele din estul Ucrainei, nici criticile occidentale.
Preşedintele Putin a deplâns victimele confruntărilor din estul Ucrainei, într-o intervenţie la postul de televiziune „Rossia 24” și a făcut-o în termeni destul de dramatici, vorbind despre „sângele vărsat din nou pe teritoriul fostei Uniunii Sovietice, după atâţia ani de la „cel de al Doilea Război Mondial. Uitate sunt cele două războaie cecene, de exemplu. Sau luptele de pe Nistru.
Dar Vladimir Putin a salutat, aproape fără ambiguităţi, anunţul de vineri noapte al preşedintelui Petro Poroşeko privind armistiţiul de o săptămână și a cerut Kievului să negocieze cu separatiştii din sud estul ţări, pentru că şi aceşti „sunt cetăţeni cu drepturi depline”.
Armistiţiul unilateral este parte din planul de pace în 15 puncte al preşedintelui ucrainean, prezentat la sfârşitul săptămânii trecute. Un plan care mai incluse crearea unor culoare sigure pentru luptătorii care vor să depună armele şi să părăsească regiune. Crearea unui „cordon sanitar” în lungul graniţei cu Rusia, pentru a împiedica eventuala infiltrare de luptători sau arme. Mai multă autonomie pentru regiunile din estul ţării, garanţii constituţionale privind statutul limbii ruse. Alegeri locale.
Preşedintele Poroşenko pune însă şi anumite condiţii: vor fi liberi numai luptătorii care nu au comis „crime grave”, încetarea definitivă a ofensivei guvernamentale depinde de evacuarea clădirilor oficiale, ocupate de separatiştii pro-ruşi. Şi la negocieri nu vor fi acceptaţi decât liderii ponderaţi ai separatiştilor.
Armistiţiul declarat vineri noapte nu a dus la încetarea luptelor, iar preşedintele Putin, în intervenţia sa televizată, a declarat că în cursul nopţii s-ar tras focuri de artilerie din direcţia Ucrainei. Câteva obuze au căzut şi pe teritoriul Rusiei, dar preşedintele s-a abţinut să împartă responsabilităţi.
Putin a discutat duminică la telefon cu preşedintele Franţei, François Hollande şi cu cancelara Germaniei, Angela Merkl, şi potrivit Palatului Elysée, cei doi au insistat ca Rusia să nu permită infiltrarea de luptători şi arme în Ucraina.
Cât priveşte manevrele militare ordonate de Vladimir Putin, acestea implică 65 de mii de militari, iar ministrul apărării Sergei Şoigu a precizat că vor dura până pe 28 iunie. Pe 27 iunie, Ucraina va semna Acordul de Liber Schimb cu UE din cadrul Acordului de Asociere. Manevrele vin după ce NATO anunţate săptămâna trecută că Rusia a început din nouă să concentreze trupe la graniţa cu Ucraina.
La Washington s-a anunţat că vicepreşedintele Joe Biden a discutat duminică la telefon cu preşedintele Poroşenko care l-a informat că „separatiştii, sprijiniţi de Rusia, continuă să atace armata ucraineană, inclusiv cu artilerie”. Biden l-a asigurat că Statele Unite şi aliaţii săi occidentali sunt pe cale să decidă noi sancţiuni împotriva Rusiei, dacă Moscova „nu opreşte influxul de oameni şi armament peste graniţă şi nu exercită presiuni pentru a-i convinge pe separatişti să depună armele”.
