În pregătirea alegerilor: „Spune unde eşti şi vom aduce Biroul electoral cât mai aproape de tine”

Astăzi vom discuta despre recenta inițiativă a Comisiei Electorale Centrale, cea care a anunțat deja mobilizarea pentru potențialii votanți aflați în afara Republicii Moldova. CEC-ul va realiza un fel de recensământ electronic astfel încât, la toamnă, când se va desfășura scrutinul parlamentar, să știe cât mai exact posibil câți votanți și unde anume se află pentru a le crea condiții cât mai lesnicioase ca să își exercite dreptul la vot. În studioul de la Chișinău al Europei Libere astăzi se află șeful Biroului pentru Relații cu Diaspora, Victor Lutenco, și președintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan.

Europa Liberă: Vorbim despre o nouă tentativă de a implica cât mai mulţi alegători plecaţi din Republica Moldova, cei care vor, fireşte, şi vă avertizez: ca de obicei, am să vă provoc. Nu neapărat în întrebările mele conţin idei sau constatări pe care le împărtăşesc eu, dar sonorizez îngrijorările care apar, atunci când aţi făcut, chiar din prima, anunţul privind această aplicaţie, dacă nu cumva este o încercare de a favoriza anumite partide sau puterea prin atragerea acestor alegători, efortul care se face ca şi cum se face de dragul unui segment care se ştie cum va vota. Domnule Ciocan?

Iurie Ciocan: „Explicaţia este una foarte şi foarte simplă: noi încercăm să depolitizăm totalmente procedura de înfiinţare a birourilor electorale în afara ţării. Deci, invers, să excludem orice favoritism ori orice influenţă a factorului politic asupra acestor activităţi. Deci, noi, odată pornind înregistrarea prealabilă a cetăţenilor în afara ţării, acumulăm o bază de date cu cetăţeni care doresc să voteze în birourile înfiinţate în afară. Aceşti cetăţeni vin dintr-o anumită arie geografică. Acesta va fi primul izvor sau unul dintre izvoare.

Următorul izvor va fi informaţia care vine din partea biroului pentru diasporă, care la fel îşi cunoaşte asociaţiile diasporale. Al treilea izvor ar fi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, care la fel îşi cunoaşte cetăţenii care stau la evidenţă diplomatică şi consulară. Aceste trei izvoare, când se adună împreună, creează o hartă, să zic, a lumii, în care noi vom vedea simplu unde este concentraţia cetăţenilor Republicii Moldova, în ce stat.”

Europa Liberă: Dar Rusia nu va apărea, domnule Ciocan, acolo.

Iurie Ciocan: „De ce credeţi dumneavoastră că nu va apărea?”

Europa Liberă: Aşa am eu senzaţia că cetăţenii moldoveni care lucrează la şantiere, mai ales în glubinka nu prea au acces la Internet. Sau greşim?

Iurie Ciocan: „Greşiţi. Pentru că, din analizele pe care le-am făcut, din toate sondajele care se văd, cetăţenii preponderent din Federaţia Rusă ţin contacte mai strânse cu casa, trimiţând mai mulţi bani anume din segmentul Vest decât Est.”

Europa Liberă: Bani da, dar nu înseamnă şi developarea şederii, de regulă, ilegale.

Iurie Ciocan: „Nu poate fi şedere ilegală în Federaţia Rusă, dacă vă referiţi, pentru că nu este nevoie nici de un fel de viză, este nevoie doar de paşaport. În cazul dat dispare şederea ilegală. Deci, apare necesitatea doar accesării unei pagini pe internet pentru a-şi manifesta voinţa de a participa la votare.

Noi, în calitate de organizatori ai alegerilor, în parteneriat cu biroul pentru diasporă, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, am conceput această idee doar pentru a favoriza accesul alegătorilor la birourile electorale. Ba chiar sloganul nostru sună în felul următor: „Spune unde eşti şi vom aduce biroul electoral cât mai aproape de tine.”

Europa Liberă: Deci, acum este treaba partidelor să folosească această oportunitate, să-şi îndemne potenţialii alegători să beneficieze de această aplicaţie, corect?

Iurie Ciocan: „Politicienii niciodată nu au ratat şansa de a-şi concentra masa electorală în jurul ideii lor. Desigur, eu cred că şi în acest caz politicienii vor utiliza în vorbirile sale publice aceste mesaje de necesitate a înregistrării.”

Europa Liberă: Domnule Lutenco, în experienţa instituţiei pe care o conduceţi dumneavoastră, până acum v-am văzut foarte activ, totuşi, pe segmentele europene, pe segmentele pro-liberale, în Rusia există cel puţin aşa o percepţie că sunt potenţialii alegători ai celor care luptă împotriva Uniunii Europene. Şi atunci inima dumneavoastră, fireşte, nu se deschide foarte mult către acei alegători. Sau greşim?
Victor Lutenco: „În Rusia probabil că nu susţin foarte mult integrarea europeană a Republicii Moldova. În schimb, cetăţenii noştri rămân cetăţenii noştri. Aceasta nu-i face mai puţin diasporă moldovenească sau mai defavorizaţi, sau deprioritizaţi vis-a-vis de oricine altcineva. Eu vroiam să spun că această activitate nu este deloc o nouă tentativă, este o continuare a aceleiaşi tentative de a aduce cât se poate de mulţi cetăţeni la urnele de vot şi cât se poate de larg implicându-i absolut oriunde ar fi ei.”

Europa Liberă: Eu am zis o nouă tentativă în sensul în care nu v-a reuşit să-i aduceţi pe toţi care sunt.

Victor Lutenco: „Eu nu ştiu dacă nouă nu ne-a reuşit. Dacă comparăm scrutinul din 2009 cu cel din 2010, în 2009 am avut 17 mii la urnele de vot, în 2010 am avut 62 de mii, îmi pare că.”

Iurie Ciocan: „65 de mii.”

Europa Liberă: Deci, este o rată de participare comparabilă cu cea de acasă?
Victor Lutenco: „Peste hotare niciodată, în cazul a nicio ţară nu se votează cu aceeaşi rată cum se votează acasă.”

Iurie Ciocan: „Nu ai cum calcula rata, din motiv că rata se calculează din numărul cetăţenilor participanţi la votare.”

Europa Liberă: Aceasta este şi vorba, domnule Ciocan, noi avem o statistică îngrijorătoare de oameni plecaţi în afara ţării şi tot îi îndemnăm să pună umărul, pentru că nu doar banii lor contează, contează şi cui îi încredinţează managementul acestor bani inclusiv şi ei nu sunt receptivi. Deci, sigur că irlandezii sau britanicii îşi pot permite să nu voteze, moldovenii ar cam trebui.

Iurie Ciocan: „Noi îndemnăm toţi alegătorii să participe la votare, într-un fel ori altul, să-şi aleagă formaţiunea care o favorizează, căruia vor să-i dea votul. Misiunea noastră este de a crea condiţii egale. Şi pentru aceasta vom munci, am muncit şi vom munci în continuare: să oferim condiţii egale tuturor alegătorilor să meargă să voteze, indiferent că vin din segmentul Est ori Vest, cum am zis…

Este important noi, prin această aplicaţie online, să stabilim un cadru accesibil pentru doritorii de a vota. Mai departe sigur că şi noi, şi Biroul pentru diasporă, şi Ministerul de Externe, prin pârghiile pe care le avem vom promova acest mesaj în cel mai larg mod, fie cu materiale tipărite, fie online, vom încerca să informăm un cât mai mare număr posibil de alegători.”
Victor Lutenco: „Eu vreau să adaog în privinţa Rusiei. În martie anul acesta, noi am organizat pentru prima dată Festivalul Mărţişor la Moscova, la care am invitat autorităţile locale şi am primit inclusiv promisiunea că Mărţişorul va deveni sărbătoare oficială a oraşului Moscova.

Acum în zilele de 27, 29, 30 iunie este pentru prima dată când artişti din Republica Moldova ajung tocmai în Novosibirsk, în Siberia, unde este o comunitate destul de serioasă de moldoveni. Ambasadorul nostru în Federaţia Rusă nu demult a revenit din Hanta-Mansiisk. Noi am susţinut câteva activităţi deja în Karaganda, în Kazahstan, unde este o comunitate de vreo 20 de mii de cetăţeni. Eu sunt sigur că un birou electoral va fi inclusiv în Soci, fiindcă avem un număr impunător de cetăţeni de ai noştri acolo. Şi vom primi 15 copii din satele Moldovanskoe ş.a. la programul nostru DOR de acum.

Chiar dacă nu vor fi foarte multe înregistrări pe site din Federaţia Rusă, fiindcă aveţi perfectă dreptate, oamenii nu utilizează atât de mult Internetul cum ar face-o în SUA, în Canada sau în Uniunea Europeană, dar sunt datele de la noi, activităţile noastre, sunt datele pe care noi le avem din cercetările pe gospodăriile din Republica Moldova, sunt datele pe care le avem de la Serviciul Federal Migraţiune, de la Eurostat, de la statele de destinaţie pentru migraţie cu care noi menţinem legătura. Şi aceasta se adaugă şi până la urmă rezultă decizii de a deschide secţii de votare, inclusiv în aceste localităţi. Deci, alegator.md este încă un instrument, dar nu este unicul.”
Iurie Ciocan: „Vreau să reiterez: guvernul, cel puţin, ca instituţie politică responsabilă de adoptarea deciziei pentru deschiderea birourilor în afara ţării, va avea la îndemână trei izvoare. Dacă anterior utiliza un singur izvor, de exemplu, în alegerile pentru Parlament în 2010 guvernul a avut la dispoziţie doar datele venite din partea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în acest an noi extindem cu două alte izvoare. În primul rând, după alegerile din 2010 până în prezent, îşi desfăşoară activitatea biroul pentru diasporă, care, la fel, are un masiv important de informaţii, din câte cunosc eu. Plus, apare şi acest instrument informaţional cum este alegator.md la capitolul înregistrării prealabile. Toate aceste trei izvoare vor crea o hartă digitală unde se va vedea clar unde stau compact aceşti cetăţeni.”

Europa Liberă: Domnule Ciocan, dar esenţa întrebării mele provocatoare, recunosc, este următoarea. Din bugetul electoral pe care îl aveţi dumneavoastră faceţi o activitate care în aparenţă, din start, favorizează anumite partide, un anumit electorat, care este activ, iar cel care stă în Rusia nu va beneficia de cota aceasta de buget.

Iurie Ciocan: „Să vedem care este partea inversă. Partea inversă – să nu facem nimic. Eu nu sunt de acord şi nu cred că aplicaţia noastră favorizează pe cineva. Internetul oferă accesibilitate generală tuturor. Doar este nevoie să manifeşti voinţă să accesezi această pagină. Deci, noi nu am pornit cu ideea de favoritism şi nu dorim să facem acest lucru.”

Europa Liberă: Dar, să începem cu calcule: cât costă exact? Aţi anunţat la Europa Liberă o cifră estimativă de 100 de birouri, cu 25 mai multe decât la scrutinul precedent.

Iurie Ciocan: „Da. Deci, noi pentru birourile din afara ţării am bugetat o sumă de 4,5 milioane lei din bugetul de 52 de milioane destinat întregului proces electoral din toamna anului 2010 pentru alegerea Parlamentului. Aceşti 4,5 milioane de lei vor fi distribuiţi între birouri. Aceasta nu înseamnă că fiecare birou în parte îşi va lua 45 de mii, dar este o sumă generală, care include în sine cheltuieli.”

Europa Liberă: Dar este mult, este puţin, este suficient?

Iurie Ciocan: „Pornind de la rezultatele obţinute după finalizarea acestei proceduri de înregistrare prealabilă şi totalizare a datelor pe linia ministerului şi pe linia biroului pentru diasporă se va concluziona dacă sunt suficiente 100 de birouri ori nu. Posibil să fie şi o creştere, să vedem. Dar cifra de 45 de mii ca plafon maxim pentru un birou electoral este o cifră suficientă pentru deplasări, pentru achitarea cheltuielilor de întreţinere a acelor persoane care sunt deplasate, birourile ori spaţiile...”

Europa Liberă: Deplasări? Aveţi în vedere personal de aici de la Chişinău, care să plece acolo?

Iurie Ciocan: „Exact. Vor pleca obligatoriu curieri diplomatici, care vor duce poşta diplomatică cu buletinele de vot în direcţia biroului respectiv şi cale întoarsă, obligatoriu. Legea stabileşte că preşedintele biroului electoral, deci, conducătorul biroului, obligatoriu este diplomat, este angajat al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, fie din misiune, fie din aparatul central. Toate cheltuielile vor fi suportate din acest buget, 4,5 milioane sunt bugetate pentru cheltuieli.”

Europa Liberă: Dar în zonele unde deja au existat probleme, ne amintim de lipsa de buletine, încercarea de a vota pe foi albe, oamenii care au stat în ploaie nemulţumiţi au plecat? Domnule Lutenco, acolo deja, în baza experienţei precedente, s-a făcut o estimare cum veţi acţiona?
Victor Lutenco: „De la aceasta am şi început, în linii mari. Eu cred că anul 2014 va fi primul an în care vor fi mai multe secţii de votare în aceeaşi localitate, fiindcă aceasta este concluzia, mi se pare absolut logică după ceea ce s-au întâmplat în 2010. În funcție de regiune, vor fi secţii de votare care vor fi mai aproape una de alta, sau vor fi desconcentrate în suburbii la anumite oraşe, cum ar fi, de exemplu, în Paris, este mult mai logic să existe una-două secţii de votare în zona metropolei şi una-două în suburbiile de bază pentru a asigura comoditatea, dar în acelaşi timp şi de a primi la secţiile de votare absolut toţi cetăţenii care doresc să-şi expună votul. Şi aceasta se va referi la o serie de oraşe unde avem o concentraţie mai mare de concetăţeni.

În acelaşi timp, conform estimărilor şi cercetărilor pe care le-am avut până acum, concetăţenii noştri sunt gata să parcurgă de la 85 la 110 km pentru a-şi exercita dreptul la vot şi noi cam din distanţa aceasta reieşim, atunci când planificăm geografic secţiile de vot, astfel încât să putem asigura participarea maximă a lor.”

Europa Liberă: Dumneavoastră vorbiţi de distanţă, dar cred că este mai pe înţelesul ascultătorilor – de costuri. De exemplu, cât ar fi gata un cetăţean să plătească sau să renunţe la un câştig pe ziua respectivă ca să meargă la secţia de votare? Când noi făceam reportaje şi interviuri, era vorba că unii din Italia, de exemplu, spuneau că 100 de euro pierduţi sau irosiţi pentru aşa ceva li se par mult. În bani, dacă estimaţi, cam cât ar costa aceasta?

Victor Lutenco: „Depinde când aţi întrebat aceasta. Dacă aţi întrebat pentru scrutinul din iulie 2009, atunci când a avut loc în mijlocul săptămânii, era într-adevăr o problemă pentru concetăţenii noştri de peste hotare. În cazul dat noi vorbim despre ziua de duminică. Duminica nu se prea lucrează în diasporă, adică sunt cazuri chiar foarte puţine în care se lucrează. Şi atunci, vorbim în termeni financiari, despre 100 de kilometri, aceasta este jurul la, probabil, 10-15 euro, dar nicidecum mai mult. Şi eu cred că este o sumă care se poate utiliza pentru a-ţi exercit dreptul la vot şi a participa la influenţarea proceselor politice de acasă o dată în patru ani.”

Europa Liberă: Şi pentru a nu bombăni după aceasta că, vezi Doamne, nu-ţi place puterea, e adevărat.

Victor Lutenco: „Eu cred că a-ţi exprima atitudinea trebuie să o faci oricând şi oriunde.”

Europa Liberă: Dacă nu ai participat, mai ales nu ai făcut efortul să dai 20 de euro...

Iurie Ciocan: „Viziunea critică trebuie să fie caracteristică oricărui cetăţean, eu cred aşa, indiferent că a mers ori nu la votare, dar sigur că noi încurajăm cetăţenii să meargă, să fie activi.”

Victor Lutenco: „Şi eu cred că noi aceasta, inclusiv, am demonstrat-o până acum. Sistemul pe care l-am lansat astăzi, discuţiile asupra lui au fost începute încă mult timp înainte. Şi la invitaţia domnului Ciocan, noi am organizat două consultări cu diaspora la distanţă, atunci când sistemul abia se formula, se construia. Şi ultima consultare de genul acesta a avut loc câteva săptămâni în urmă, atunci când era vorba deja despre aprobarea regulamentului de funcţionare a sistemului.

Deci, la fiecare etapă s-a discutat, s-au primit inclusiv critici, fiindcă erau foarte multe întrebări care arătau un fel de stare de frică, am avut eu aşa o impresie, care ulterior a fost domolită, a fost explicată, fiindcă s-a pornit pe o pistă greşită de interpretare a anumitor compartimente care ţin de sistemul dat. S-au calmat spiritele, oamenii au înţeles şi „Welcome to the registration”.”

Europa Liberă: Să-l întreb pe juristul Ciocan dacă nu vă veţi trezi cu o sesizare la Curtea Constituţională care va contesta legalitatea, constituţionalitatea acestei desecretizări a datelor personale etc., etc.?
Iurie Ciocan: „Deci, pariez imediat: datele personale nu vor fi desecretizate. Dacă citiţi, chiar pe prima pagină alegator.md, este clar menţionat că noi ne asumăm responsabilitatea legală. Sistemul este gândit în aşa mod ca să protejeze datele cu caracter personal. Dacă m-aţi întrebat în calitate de jurist, vă răspund, ceea ce ţine de Curtea Constituţională...”

Europa Liberă: Mai ales pe ce se bazează? Iată, procedura rezultă din ce, din Codul Electoral?

Iurie Ciocan: „Codul Electoral stipulează expres: Comisia Electorală Centrală aprobă regulamentul privind înregistrarea prealabilă a cetăţenilor în afara ţării şi creează toate condiţiile şi mecanismele necesare ca acest proces…”

Europa Liberă: Deci, Legislativul v-a dat această misiune?

Iurie Ciocan: „Da. Dar la Curtea Constituţională procedurile date nu pot fi atacate, din simplul motiv că la Curte pot fi atacate legi, hotărâri ale guvernului, decrete ale preşedintelui, atât. Deci, noi nu emitem nicio lege, noi am aprobat un regulament, noi am aprobat o procedură în conformitate cu legislaţia în vigoare. Mai mult ca atât, această procedură a fost deja testată în aplicare în alegerile parlamentare din 2010. În baza lecţiilor învăţate atunci, noi am dezvoltat-o, am extins-o, am făcut-o mai user friendly şi acum o punem în aplicare masiv.”
Europa Liberă: Acum întrebarea pe care mereu am să v-o adresez, până când nu obţinem rezultatul: pe când votul electronic? Înţeleg că aţi testat această înregistrare, în ideea în care să fie atât de mobili şi activi alegătorii, încât să şi voteze. De ce nu le daţi această posibilitate?

Iurie Ciocan: „Noi le vom oferi posibilitatea cetăţenilor să voteze în mod electronic, în sensul cuvântului pe care îl aşteptaţi dumneavoastră...”

Europa Liberă: În sensul balticilor...

Iurie Ciocan: „În sensul Estoniei, aveţi în vedere?”

Europa Liberă: Da.

Iurie Ciocan: „În Republica Moldova nu există niciun act normativ care ar presupune acest lucru. În primul rând, avem un masiv întreg de muncă care trebuie făcut pe domeniul legislativ. Tot ce ţine de legi porneşte de la voinţa politică.”

Europa Liberă: Dar psihologic oamenii ar fi gata, domnule Lutenco, să voteze? Vorbim suficient de mult timp despre e-guvernare, despre diverse servicii.

Victor Lutenco: „Eu cred că psihologic oamenii noştri sunt gata. Dar uitaţi-vă la majoritatea serviciilor, la absolut toate serviciile electronice care au fost introduse în ultimul timp, există posibilitatea de a plăti impozitul pe imobil acum prin internet, prin intermediul serviciului MPay, şi aceasta îţi ia 30 de secunde şi în acelaşi timp toate televiziunile arată nişte cozi imense care se creează.

Conştiinţa vine cu timpul. Şi eu sunt sigur că după câteva scrutine, probabil, votul electronic va fi unul foarte popular şi în Republica Moldova, exact aşa cum este şi în Estonia, inclusiv datorită faptului că terenul pentru aplicarea votului electronic va fi pregătit de către alte servicii electronice, pe care oamenii le vor deprinde cu timpul tot mai mult şi mai mult.

Dar eu aş vrea să atrag atenţia la un lucru mai important aici, oricare inovaţii care se introduc în sistemul electoral şi în modul în care se exercită dreptul la vot, fie că este trecere la mecanismul electronic, fie că este o listă electronică, fie că este votarea pe parcursul a mai multe zile ş.a.m.d., de fiecare dată, şi aceasta este ceea ce am învăţat inclusiv din cooperarea cu domnul Ciocan, trebuie să se ţină în minte un aspect extrem de important: există un singur pilon pe care se ţine tot procesul de votare – încrederea în rezultatele de la vot… Dacă prin oricare inovaţie se aduce o daună mai mare încrederii în rezultate decât beneficiu, număr, participare ş.a., atunci nu merită, înseamnă că nu suntem gata. Şi cred că încrederea în rezultate trebuie să fie totalmente intangibilă şi oricare modificări pe care le facem trebuie să ne asigurăm că ele nu afectează rezultatele…”

Europa Liberă: O.k. Să vorbim de măsuri de încredere. Înţeleg că în felul acesta dumneavoastră, mână în mână, dar în primul rând CEC-ul este interesat să aibă nişte liste, să nu spunem perfecte, dar cât mai apropiate de unele realiste, astfel încât să se excludă votarea fraudată, în locul unui cetăţean care se află la Moscova să voteze în satul lui altcineva. Aceasta ar fi o măsură de încredere, domnule Ciocan?
Iurie Ciocan: „Una dintre măsurile de încredere sigur că va fi. Deci, cel puţin va exclude dubiile din capul anumitor cetăţeni care doar caută aceste dubii. Totodată, în paralel, noi lansăm şi sistemul informaţional automatizat de stat „Registrul electronic al alegătorilor”. În fiecare birou, inclusiv în cele de peste hotare, vor fi instalate computere. Aceste computere nu vor permite ca pentru un anumit cetăţean, cu un anumit cod personal, să se voteze o dată ori altădată, atâta timp cât el nu este prezent fizic, personal în biroul electoral. Câteva filtre suplimentare apar, inclusiv electronice, şi aici chiar am certitudinea că aceste dubii vor rămâne doar la nivelul unor mici şi foarte mici speculaţii.”

Europa Liberă: Staţi un pic. Dar cum nu vor permite computerele?

Iurie Ciocan: „Foarte simplu. Avem o reţea de computere care sunt conectate la o bază de date numită „Registrul de stat al alegătorilor”, eu, în calitate de alegător, primul pas pe care îl fac în biroul electoral comunic cu un operator care îmi bifează în acest sistem informaţional datele personale, codul personal, imediat computerul îi dă un răspuns: este cetăţeanul potrivit pentru biroul potrivit; este cetăţeanul potrivit, dar biroul este greşit şi indică la care birou trebuie să meargă să voteze; ori acest cetăţean deja a votat o dată. Noi excludem votarea multiplă ca principiu general. De aceea, dispare în genere orice mică eventualitate de asemenea mişcări. Deci, chiar dacă cetăţeanul este decedat ori cetăţeanul este plecat undeva, în locul lui nu va putea vota nimeni, niciodată.”

Europa Liberă: Prin acest recensământ electronic, se vor îmbunătăţi listele, dar, vorba domnului Lutenco, încrederea partidelor nu se va fortifica foarte mult, mai ales aceştia care deja se uită chiorâş, ei vor vrea să trimită observatori. Dumneavoastră, deschizând 100 de birouri, îi forţaţi să aibă mai mulţi observatori.

Iurie Ciocan: „În alegerile din 2010 am avut 75 de birouri, cum ştiţi deja, şi există astăzi în Parlament două partide care au acoperit toate 75 de birouri cu observatori. Celelalte partide au acoperit parţial, dar două dintre cele patru partide parlamentare astăzi au acoperit sută la sută.”

Europa Liberă: Dar nu ne spuneţi cât costă aceasta?

Iurie Ciocan: „Aceasta nu ne interesează pe noi. Dorinţa partidelor de a observa alegerile se face pe cheltuiala lor.”

Europa Liberă: Păi, factura alegerilor va creşte.

Iurie Ciocan: „Nu este drept. Noi factura alegerilor o rezumăm la cheltuielile Comisiei Electorale Centrale. Deplasarea observatorilor ori menţinerea acestor observatori este cheltuiala celor care doresc să observe. Şi din experienţa partidelor care au acoperit toate 75 de birouri, ei au selectat persoane locale, ceea ce nu a generat cheltuieli.”
Victor Lutenco: „Dar eu nu cred că pe noi ar trebui să ne afecteze în orice mod cheltuielile anumitor partide politice. Pe noi ne interesează criteriul obiectiv. Şi obiectiv noi pornim de la un singur punct – trebuie să dăm posibilitate cetăţeanului nostru care se află peste hotare să-şi exercite dreptul la vot. Atât.”

Iurie Ciocan: „Exact.”

Victor Lutenco: „Mai departe, ce cheltuieli suplimentare aceasta presupune chiar şi pentru guvern sau pentru partide politice, acesta este al doilea lucru. Aici deja trebuie să lucrăm, trebuie să cerem mai multe resurse din buget, dacă va fi cazul. Dar trebuie să pornim de la o premisă foarte şi foarte obiectivă: câţi cetăţeni sunt peste hotare; câţi dintre ei sunt gata să meargă la secţiile de votare; și cum să facem aşa încât ei să ajungă acolo să poată să-şi exercite dreptul acesta? Atât.”

Europa Liberă: Dar acum noi avem o estimare mai mult sau mai puţin realistă ca să ne spuneţi câţi alegători potenţiali există în afara ţării din cele două milioane şi cât erau la ultimul scrutin?

Iurie Ciocan: „Două milioane 700 mii, aproximativ, sunt în listele electorale. La sigur pot spune că 65 de mii de alegători îi avem, cei care au votat anterior. Dar în rest deja sunt estimări.”

Europa Liberă: Dar toate cifrele acestea pe care le-a dat până acum Departamentul Statistică, Migraţia, s-au încercat mai multe estimări, politicienii, se vorbea de un milion? Domnule Lutenco, dumneavoastră sunteţi cel mai aproape de diasporă şi sufletul lor. Câţi sunt ei acolo?

Victor Lutenco: „Numărul moldovenilor peste hotare eu cred că este între 750 şi 800 de mii de persoane. Aceasta dacă triangulăm sau dacă combinăm într-o singură analiză datele pe care le primim de la Eurostat, de la Serviciul Federal Migraţiune din Federaţia Rusă, datele cercetării forţei de muncă pe care o face Biroul Naţional de Statistică, datele independente pe care le-am făcut în 2013 pe un eşantion de 21 de mii de gospodării, datele de la grăniceri, chiar dacă ele sunt de la 2007 încoace, de la trecerea frontierei. Deci, toate datele posibile pe care le putem cumula şi pune împreună, atunci noi ajungem la 750-800 de mii de oameni. Câţi dintre ei sunt alegători, mă rog, când faci o matematică simplă, probabil că vreo jumătate de milion.”

Europa Liberă: Jumătate de milion în sens că au vârsta de vot?

Iurie Ciocan: „Vârsta necesară de a fi alegător.”

Victor Lutenco: „Vârsta necesară de a fi alegător. Dar în nicio ţară din lume nu veţi vedea rata de participare la vot peste hotare, out-of-country voting (votul în afara ţării), ca să fie măcar comparabil cu rata care se înregistrează de obicei în interiorul ţării.”

Iurie Ciocan: „Din simplul motiv că nu ai cu ce compara. În afara ţării nu ai cum calcula rata. Dar dacă vorbim de numărul cetăţenilor, noi, la fel, avem o anumită estimare. Din 2 milioane 700 mii de cetăţeni care sunt în listă, aproximativ 1 milion 700 mii vin la votare. Teoria internaţională, analiza internaţională ne arată că între 10 şi 15% sunt o categorie de cetăţeni care principial nu merg la votare. Am presupune că această regulă se răsfrânge şi asupra Republicii Moldova. Deci, din acel milion, dintre 2 milioane 700 de mii şi 1 milion 700 de mii, 10-15% sunt cei care principal nu merg la votare, restul ori fie că sunt în ţară şi sunt mai pasivi, ori fie că sunt plecaţi.”

Europa Liberă: Domnule Ciocan, dar eu pornesc de la o premisă că în exterior au plecat, ca şi la valorificarea Americii, cei mai activi sau unii care au vrut să scape de nevoile de aici etc., etc. Deci, lor ar trebui să li se ceară să fie la fel de activi şi în privinţa viitorului Republicii Moldova, să nu o lase în grija unor pensionari care au anumite emoţii şi anumite amintiri, și anumite nostalgii. Prin urmare, presupun că nu este un subiect doar tehnic, dar este, probabil, şi o strategie politică de antrenare a unor cetăţeni activi care ştiu ce vor şi ar avea şi dreptul să decidă pentru cei cărora le trimit banii. Sau nu este aşa?

Iurie Ciocan: „Pentru noi alegătorul, indiferent de vârstă, are aceeaşi valoare.”

Europa Liberă: Am înţeles. Corectitudinea dumneavoastră de funcţionar la CEC nu vă permite să vă pronunţaţi politiceşte. Dar domnul Lutenco?

Victor Lutenco: „Eu pot să recunosc. Cu cât mai multe mecanisme online, ne-online, broşuri, promovări vor fi, cu atât mai mulţi oameni vor veni la vot. Eu într-adevăr recunosc că astfel de sisteme ar putea să convingă pe cei care stăteau la dubii de a merge la vot sau de a nu merge la vot, totuşi, de a-şi exprima votul şi de a-şi exercita dreptul. Dar eu nu văd absolut nicio problemă în aceasta.

Cu cât mai mulţi cetăţeni de-ai noştri, şi acum chiar nu fac referinţă la pentru cine vor vota ei, pentru ce partid anume, de ce orientare sunt – stânga, dreapta, din Rusia sau din Uniunea Europeană, aceasta chiar nu contează, cu cât mai mulţi vor veni la vot, cu cât mai mulţi îşi vor manifesta interesul pentru procesul de vot, ne vor spune despre aceasta prin intermediul a diverse modalităţi, cum ar fi inclusiv alegator.md şi prin aceasta vor contribui la a aduce secţia de vot mai aproape de ei, cu atât mai bine.”

Europa Liberă: Domnule Lutenco, şi eu, când discut cu aceşti adversari ai sistemului dumneavoastră, la fel le spun: „Lutenco îl invită şi pe alegătorul tău”. Nu se ştie cum va vota omul invitat din Italia, din Spania să vină la secţia de votare. Ultima întrebare ar fi dacă în grija aceasta pentru alegătorii din exterior nu uităm de alegătorii din interior, domnule Ciocan?
Iurie Ciocan: „La sigur, nu uităm. Pentru că tot ce facem noi de zi cu zi se centrează şi pentru alegătorii din interiorul ţării. Chiar birourile electorale, atunci când ne gândim la ele să le constituim în afara ţării, ne gândim că mesajele pe care le vom promova, le vom promova prin intermediul alegătorilor din Republica Moldova. Canalele de comunicare ori sistemele de comunicare sunt construite aşa în cadrul familiilor că se comunică pe interior, un frate comunică cu o soră, o soră cu un frate ş.a.m.d. Ceea ce ţine de capitolul înregistrării ori votării peste hotare, dar şi în interiorul ţării, aduce multe inovaţii.

Să ştiţi că pentru prima dată în 22 de ani, de când se organizează alegeri în Republica Moldova, 24 de ani să zic, pentru prima dată vor fi achiziţionate, inclusiv cu contribuţia din bugetul de stat, urne pentru colectarea buletinelor uniforme în toate birourile electorale, din masă plastică opacă, cabine de vot uniforme în toate birourile electorale din ţară.”

Europa Liberă: Aceasta din considerente estetice sau de ce este foarte important?

Iurie Ciocan: „Este foarte important nu din considerent estetic. Este foarte important, în primul rând, credibilitatea va creşte, cetăţeanul se va simţi mai sigur, pentru că și cabinele sunt uniforme în toate birourile, urnele, tot aşa, nu permit anumite manipulări care se presupunea că ar fi avut loc anterior. Mai puţin ne gândim la aspectul estetic, indiferent că şi el contează, dar încercăm să fim maximal de transparenţi şi maximal de corecţi cu alegătorii noştri, ca să excludem chiar şi tentativa de apariţie a unor dubii.”

Europa Liberă: Domnule Lutenco, v-ar plăcea ideea unor case de pariuri? Treceam deunăzi pe lângă o casă de pariuri unde era agitaţie în legătură cu Campionatul Mondial şi mă gândeam: dar oare ar exista o casă care să mizeze pe rezultatele votării?

Iurie Ciocan: „Vorbiţi serios acum?”

Europa Liberă: Eu vă întreb. Eu sunt un provocator meseriaş.

Victor Lutenco: „Eu cred că cel mai bine dacă oamenii vor merge la vot.”

Iurie Ciocan: „Exact.”

Victor Lutenco: „Acesta este cel mai bun pariu pe care poate cineva să-l facă, este pe propriul viitor şi viitorul ţării. Şi dacă vor convinge în această activitate să-i mai atragă şi pe membrii familiei, şi de aici din ţară, şi pe prietenii cei care sunt peste hotare, şi pe toţi, atunci avem şanse foarte mari ca să se parieze pe o victorie.”

Europa Liberă: Slogan nou, domnule Ciocan, pentru această campanie?

Iurie Ciocan: „Este prea devreme. Vom face lansări oficiale.”

Europa Liberă: Dar puteţi cumva să convingeţi partidele să nu împânzească oraşele cu billboard-urile acestea, care devin supărătoare, dacă tot vorbim de partea estetică?

Iurie Ciocan: „Din punctul meu de vedere, publicitatea vizuală în activitatea politică trebuie exclusă totalmente, publicitatea vizuală, ceea ce înseamnă billboard, ceea ce înseamnă lightbox, ceea ce înseamnă televiziune, aşa cum se face în marea majoritate a ţărilor. Se organizează dezbateri şi nu spoturi publicitare care doar îţi aduc o anumită informaţie. Aceasta este părerea mea personală în cazul dat.”

Europa Liberă: Şi atunci de ce oamenii aceştia cheltuie atâţia bani, panere, căldări de bani în vânt?

Iurie Ciocan: „Pentru că, în primul rând, au de unde. Şi aici, eu cred, statul ar trebui să se intereseze de unde sunt sursele de provenienţă a acestor bani care sunt cheltuiţi într-adevăr, cum ziceţi dumneavoastră, în vânt, dar care, în Republica Moldova încă acest vânt mai adună roadă, din păcate. Alegătorii noştri încă nu sunt atât de bine instruiţi politic ca să poată vedea clar ce stă în spatele acestor mesaje, ce stă în spatele oricărui politician, ce vrea să zică el în realitate şi ce zice în faţa camerelor de luat vederi.”

Victor Lutenco: „Şi unde e vântul şi unde e ţărâna.”

Iurie Ciocan: „Exact.”

Europa Liberă: Domnule Lutenco, poate dumneavoastră să-i duceţi, nu neapărat pe toţi alegătorii, dar pe unii politicieni, să-i duceţi pe acolo, prin Europa, să le arătaţi dimensiunile billboard-urilor şi afişelor electorale. Eu s-a întâmplat să fiu în ajunul alegerilor europarlamentare, e adevărat nu e un scrutin foarte reprezentativ, dar de interes mă uitam cum se face publicitatea stradală: sunt două cartoane prinse cu nişte scoabe de plastic de stâlpul felinarului, care este maxim A3, chiar şi ditamai Merkel nu are billboard-uri şi placarde. Chiar mă întrebam ce este cu chestiunea aceasta şi nemţii mi-au zis că: „Aşa înţelegem noi să facem publicitate.”

Iurie Ciocan: „Nemţii înţeleg valoarea banului.”

Victor Lutenco: „Prin toată activitatea noastră pe care am făcut-o până acum în diasporă, încercând să promovăm şi programe economice, şi sociale, şi o altă modalitate de a vizualiza cultura şi de a promova cultura, mesajul acesta am şi vrut să-l transmitem. Atunci când am început, ţin minte foarte multe voci din diasporă care îmi spuneau: „Voi tot veţi începe să faceţi concerte electorale? Fiindcă ne-am săturat de concerte”. Și atunci am spus că nu. Şi chiar am demonstrat că nu aceasta facem, ca să ne trezim la începutul acestui an să văd că exact aceleaşi voci care atunci ne cereau nouă corectitudine şi orientare pe rezultate de dezvoltare şi Moldova și tot așa, de fapt să organizeze exact aceleaşi concerte electorale, care, după părerea mea, nu aduc prea multe avantaje nici unora, nici altora. Dar aceasta vine doar în susţinerea la aceea ce a afirmat domnul Ciocan anterior.

Eu sunt absolut sigur că majoritatea politicienilor care sunt aici şi care vor candida în aceste alegeri ştiu foarte bine situaţia, mai ales din Europa, şi nivelul culturii campaniei politice şi campaniei electorale de acolo. Rămâne doar să ajungem la un echilibru dintre nivelul de cultură al politicienilor şi al celor care îi aleg pe aceşti politicieni la noi aici, în Republica Moldova, dar şi la moldovenii de peste hotare. Dar acesta este un proces normal, noi vom creşte.”

Iurie Ciocan: „Este deja teoretizat foarte bine în ştiinţa politică ceea ce vreau să vă zic. Politicienii sunt oglinda unei pături sociale pe care o reprezintă. Dacă un anumit politician vorbeşte moldoveneşte ori un anumit politician vorbeşte elevat limba română, aceste persoane şi reprezintă anumite pături care tind să-şi acumuleze voturile. Politicienii sunt oglinda societăţii, nu mai mult şi nu mai puţin... Aşa suntem noi, cum sunt politicienii noştri…”

Europa Liberă: Dar ar trebui să mai vrem să şi creştem…