Linkuri accesibilitate

Octavian Mohorea: „mai mult de 50% din toţi refugiaţii din R. Moldova sunt din Siria”


Refugiați din Siria

Refugiați din Siria

Interviul dimineții cu șeful Biroului Națioanl al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați.



20 iunie, Ziua Mondială a Refugiaţilor. În Republica Moldova sunt aproape 300 de persoane care au fost nevoite să-şi părăsească ţările de origine, afectate de conflicte etnice sau războaie civile. Despre provocările pe care le întâmpină refugiaţii aflaţi în Moldova aflăm de la şeful Biroului Naţional al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi, Octavian Mohorea.

Octavian Mohorea: „Aş spune că cele mai frecvente probleme cu care se confruntă refugiaţii recunoscuţi în Republica Moldova sunt legate de locuinţe sau angajarea în câmpul muncii. Totuşi, Republica Moldova nu este cea mai bogată ţară, deci există unele probleme în această privinţă.”

Europa Liberă: Dar ce poate pretinde o persoană refugiată în Republica Moldova?

Octavian Mohorea:
„Persoana, odată ce este recunoscută ca refugiat sau beneficiar de protecţie umanitară are, practic, aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii Republicii Moldova, cu unele excepţii, deci unele drepturi politice de care nu se bucură. În rest, pot să se angajeze legal, au acces la toate serviciile sociale, medicale, ca şi cetăţenii Republicii Moldova. Luând în considerare că aproape o treime din populaţia Republicii Moldova este plecată peste hotare, din aceleaşi motive, adică lipsa unui venit suficient pentru a întreţine familiile lor, aceleaşi probleme le au şi străinii care vin în Republica Moldova, în special cei care au nevoie de protecţie şi nu pot să se întoarcă în ţara de origine.”

Europa Liberă: Câţi refugiaţi sunt la ora actuală în Republica Moldova?

Octavian Mohorea:
„La sfârşitul lunii mai 2014 în Republica Moldova erau înregistraţi 293 de persoane cu o formă de protecţie, vorbesc despre cei cu statut de refugiat şi o altă formă de protecţie, cea umanitară. În comparaţie cu situaţia în multe alte ţări vecine este puţin, dar mărturisim o creştere în comparaţie cu anii precedenţi, în primul rând din cauza conflictului din Siria, mai mult de 50% din toţi refugiaţii din Republica Moldova sunt din Siria.”

Europa Liberă: Războiul din Siria a provocat un val de refugiaţi. Republica Moldova poate să facă faţă oferindu-le asistenţă psihologică? Totuşi, vin dintr-o zonă de război, îşi pierd familii acolo, casă, masă...

Octavian Mohorea:
„Republica Moldova, aş spune, se descurcă la moment, deoarece numărul refugiaţilor, totuşi, nu este foarte mare. Bineînţeles că situaţia va fi un pic altfel dacă, într-adevăr, vom avea un aflux de persoane şi, bineînţeles, va fi o povară şi va fi mai greu pentru toţi cei care lucrează în acest domeniu.”

Europa Liberă: Staţi cu ochii pe evenimentele din ţara vecină, în Ucraina?

Octavian Mohorea:
„Bineînţeles că monitorizăm cu atenţie situaţia din Ucraina. Mai mult decât atât, reprezentanţa regională se află la Kiev şi acoperă Belarus, Moldova şi Ucraina. Oficiul nostru din Kiev este foarte ocupat cu persoanele intern deplasate, din Crimeea şi acum, mai recent, din estul Ucrainei, Doneţk, Lugansk, care se deplasează în regiunile centrale şi cele de vest a Ucrainei. Deocamdată nu avem mulţi solicitanţi de azil din Ucraina, în jur la 20 de persoane care se află în procedură, deci sunt solicitanţi de azil.”

Europa Liberă: De când au început violenţele în Ucraina?

Octavian Mohorea:
„Exact, dar am discutat, bineînţeles, acest aspect şi cu autorităţile competente din Republica Moldova şi aş spune că deocamdată ţara este gata. Totul depinde de numărul persoanelor care vor veni. Dacă vom vorbi despre mii de persoane, bineînţeles că va fi mai greu pentru Republica Moldova şi suntem gata să acordăm sprijinul necesar în cazul în care, într-adevăr, ţara se va confrunta cu un val mai masiv de solicitanţi de azil.”

Europa Liberă: Din câte ştiu, cel puţin anul trecut Republica Moldova avea anumite restanţe la capitolul oferirii documentelor pentru refugiaţi. Odată cu expirarea documentelor de călătorie pe care le aveau din ţara natală, Republica Moldova nu avea ce să le ofere în loc. Cum stăm la acest capitol ţinând cont de faptul că, totuşi, în câteva zile urmează să semnăm Acordul de Asociere şi perfecţionarea legislaţiei ar fi prioritară pentru autorităţi?

Octavian Mohorea:
„Legislaţia, atât internaţională, cât şi naţională, prevede eliberarea documentelor de călătorie pentru refugiaţi. Într-adevăr, din păcate, până acum aceste documente nu au fost livrate în Republica Moldova, deci situaţia nu s-a schimbat în comparaţie cu anul trecut şi, într-adevăr, refugiaţii paşapoartele naţionale ale cărora nu sunt valabile nu pot părăsi teritoriul Republicii Moldova, deoarece nu au alt paşaport, alt act de identitate ce permite acest lucru.

Din ultimile discuţii pe care le-am avut cu autorităţile de resort am primit asigurări că până la sfârşitul anului, totuşi, aceste documente de călătorie vor fi livrate în Republica Moldova. Aceste documente de călătorie vor fi tot de ultimă generaţie, biometrice şi este, într-adevăr, una din condiţiile din partea Uniunii Europene pentru realizarea Acordului de liberalizare a regimului de vize şi a celui de Asociere cu Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Se poate crede că din momentul obţinerii regimului liberalizat de vize Republica Moldova ar deveni o ţară mai atractivă pentru persoanele care cer azil?

Octavian Mohorea:
„E greu de spus. În primul rând, cei care vor solicita azil în Republica Moldova pe parcursul procedurii de examinare a statutului de refugiat, se are în vedere din momentul din care solicită azil până la decizia finală şi irevocabilă...”

Europa Liberă: Care poate dura...

Octavian Mohorea:
„Care poate dura în fază administrativă până la şase luni, cu posibilitatea prelungirii pe o perioadă de trei luni, deci în total nouă luni. Deja dacă decizia administrativă este negativă persoana poate ataca această decizie la instanţa de judecată şi acolo durează poate dura mai mult. Cu statutul de solicitant de azil persoana nu va primi un document de călătorie, ci doar după acordarea unei forme de protecţie, fie statut de refugiat, fie protecţie umanitară. E greu de spus dacă se va confrunta Republica Moldova cu un val de străini care vor solicita azil. Cu siguranţă acest lucru nu înseamnă că toţi cei care solicită azil, vor primi azil în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar care este procentajul. Din zece, câţi obţin statutul de refugiat?

Octavian Mohorea:
„De obicei, e vorba de 30-40 de % şi rata de recunoaştere în ultimii ani a crescut. În primul rând, din cauza războiul conflictului din Siria. În comparaţie cu anii precedenţi avem un număr sporit a cetăţenilor din Siria care solicită azil în Republica Moldova. Multe din aceste persoane au legături cu Republica Moldova, fie soţiile acestor cetăţeni din Siria sunt cetăţeni ai Republicii Moldova, fie au făcut studii la Univeristăţile din Republica Moldova şi, mă rog, vin, de obicei, cu intenţii bune şi vor să se stabilească aici, în Republica Moldova, cel puţin până la finisarea conflictului din Siria.”

Europa Liberă: Dle Mohorea, an de an, pe data de 20 iunie marcaţi la Chişinău Ziua Mondială a Refugiaţilor. În acest an păstraţi tradiţia?

Octavian Mohorea:
„Bineînţeles, în fiecare an unul din evenimentele pe care îl organizăm, poate cel mai major, este pe data 20 iunie. De Ziua Mondială a Refugiaţilor organizăm împreună cu toţi partenerii noştri guvernamentali şi neguvernamentali o campanie de sensibilizare a populaţiei. Nu avem mulţi refugiaţi şi de aceea vorbim cu mass media, cu oamenii de rând, despre faptul că avem refugiaţi şi despre faptul că trebuie să fim mai toleranţi faţă de acei care sunt foarte vulnerabili şi au nevoie de protecţie din partea statului Republica Moldova. Anul acesta vom organiza un asemenea eveniment în parcul „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, ce va avea loc între orele 10:00 şi 14:00. Va fi organizat un concert susţinut de copiii persoanelor refugiate, expoziţii de postere, fotografii, cu prezentarea obiectelor confecţionate de refugiaţi. ”
XS
SM
MD
LG