Linkuri accesibilitate

Profesorii insistă că pentru a forma specialişti sunt necesare investiţii în formarea cadrelor didactice şi dotarea cabinetelor de informatică.



Din cele patru examene de bacalaureat unul se dă la o disciplină la alegere. Dintre absolvenţii din acest an, peste 27 de mii, cei mai mulţi au optat pentru geografie, istorie, chimie sau bilogie şi numai 263 au ales informatica. Şi anul trecut aproape acelaşi număr de elevi au preferat să susţină bacul la informatică. Tamara Grejdeanu a încercat să afle de ce absolvenţii evită să susţină examenul l-a informatică, unul din domeniile considerate cu mari perspective pentru tineri.

Una din puţinii elevi care s-au încumetat să susţină proba la informatică este absolventă a Liceului „Olymp” din satul Costeşti. Elena Diaconu spune că deşi această disciplină era bătută în cuie, pentru examenul la alegere şi ulterior studiile universitare, în toţi anii de liceu şi-a verificat aptitudinile participând la diferite olimpiade. În opinia ei, numai elevii care au avut certitudinea că vor lua o notă mare au ales informatica, disciplină temută mai ales din cauza limbajului de programare Pascal, pe care îl studiază elevii în anii de liceu:

„Mie îmi place informatica, sunt capabilă să rezolv exerciţii şi ştiu că au multe posibilităţi tinerii în acest domeniu. Tuturor li se pare un domeniu greu, dar mie mi s-a părut mult mai uşor. Am fost şi la olimpiada republicană şi raională, şi pentru asta trebuie să lucrezi foarte mult. Copiii din liceu trebuie să aibă un plan de viitor, să-şi găsească domeniul în care doresc să lucreze.”

Pentru profesori, nu-i de mirare faptul că informatica este o disciplină codaşă în preferinţele tinerilor. Svetlana Schiţco, care predă informatica la liceul moldo-turc din capitală, este de părere că, frecvent, elevilor nu are cine să le cultive interesul faţă de această materie. De asemenea, constată ea, puţini sunt cei care doresc să devină buni specialişti în domeniul informaţional, şi respectiv, încep să se pregătească intens încă de la treapta liceală:

„Cei care aleg bac-ul la informatică nu sunt copiii care şi-l aleg întâmplător, dar copii care cunosc acest obiect, îl cunosc destul de bine. Atunci când copilul înţelege, când îi este pusă baza bine, cel puţin din clasa a IX-a, şi dacă treptat copilul înţelege, să ştiţi că îşi schimbă părerea şi doritori la bac o să fie mai mulţi şi mai mulţi.”

O altă profesoară de informatică, Maria Bivol, spune că deocamdată elevii nu se orientează spre discipline care le-ar fi utile pe plan profesional, ci spre materiile pe care le cred mai uşoare. Profesoara îşi exprimă speranţă că după ce au crescut exigenţele la susţinerea bacalaureatului, se vor orienta şi rectorii în a promova nu valoarea notelor ci a cunoştinţelor:

„În genere, toţi candidaţii preferă să evite disciplinele reale, matematica, dacă nu ar fi obligatorie, tot aşa ar fi. Printre ai mei candidaţi, majoritatea care şi-au ales informatica, s-au dus în domeniu. Dacă la facultate s-ar cere şi într-adevăr şi ar fi încadraţi numai elevii care muncesc, atunci elevii ar munci. Nu vor elevii să lucreze conştiincios, să îşi asume o responsabilitate în ceea ce se pregăteşte pentru viitorul său.”

Chiar şi elevii care merg să studieze la specialităţi cu profil IT optează majoritatea pentru alte disciplină la bac, mai ales că acest lucru nu este obligatoriu la admitere, spune Ion Balmuş, decanul Facultăţii de informatică de la Universitatea Tehnică. Anual această facultate este absolvită de circa 300 de studenţi, care sunt căutaţi şi deseori instruiţi încă de pe băncile facultăţii:

„Studenţii noştri, deja în anul 3 practic majoritatea lucrează în domeniu şi sunt căutaţi pe piaţa muncii. Şi mulţi angajatori procedează în felul următor, vin la facultate şi ţin unele cursuri care le trebuie speciale, fără plată, studenţilor noştri. Apoi îi angajează în câmpul muncii.”

Deşi domeniul informaţional este unul dinamic iar angajatorii oferă salarii destul de mari, companiile acuză o lipsă de tineri calificaţi în această sferă. Alexandru Palade, angajat într-o asemenea instituţie, spune că specialiştii buni sunt la mare căutare şi de multe ori acest lucru îi determină pe angajatorii să instruiască şi să orienteze profesional noii angajaţi.

„Cererea-i foarte mare de specialişti în IT, dar ei lipsesc, noi de exemplu ne confruntăm, nu avem pe cine angaja, nu avem cu cine lucra efectiv. Angajatorii deja, specializându-se adânc în ceea ce fac, ceea ce creează, ei îi instruiesc din nou fiindcă sunt diferite sisteme de operare, sunt diferite cerinţe şi atunci ei îi pregătesc de la zero.”

Pentru a stimula absolvenţii să alegă specialităţi din domeniul tehnologiei informaţiei, guvernul a majorat numărul locurilor bugetare la specialităţile cu acest profil. De cealaltă parte, profesorii insistă că pentru a forma specialişti care să acopere cererea de pe piaţa muncii, sunt necesare mai întâi investiţii în formarea cadrelor didactice şi dotarea cabinetelor de informatică.
XS
SM
MD
LG