Linkuri accesibilitate

Statele autoritare exportă politici folosite intern împotriva presei și a societății civile, în încercarea de a submina democrația


Golnaz Esfandiari în dialog cu Chris Walker de la National Endowment for Democracy.


Chris Walker, director executiv al Forumului Internațional pentru Studii Democratice din cadrul National Endowment for Democracy a stat de vorbă despre acest subiect cu corespondenta Europei Libere Golnaz Esfandiari. Un interviu tradus și adaptat de Lucian Ștefănescu.

Într-un articol de opinie publicat în „Washington Post”, Chris Walker spune că țările autoritare se folosesc de politica lor externă pentru a ține în loc tinerele democrații, sau statele cu ambiții democratice. Walker dă ca exemplu pentru ceea ce el numește „doctrina de limitare a democrației” anexarea Crimeii de către Rusia, pe care analistul o vede ca pe o încercare de a-i lipsi pe ucraineni de un guvern responsabil care ar putea amenința sistemul autoritar al Rusiei.

Rugat să explice, Chris Walker spune că una din caracteristicile abordării autoritariste este aplicarea în afara granițelor a standardelor impuse pe plan intern. În cazul Rusiei, se vede asta în anexarea Crimeii, unde peisajul medatic a fost adus la standarde rusești, ceea ce înseamnă că standardul represiv rusesc a fost aplicat la presa, la politica și la societatea civilă din peninsulă.

Walker adaugă că ceea ce se întîmplă acum în estul Ucrainei, în mare parte la instigarea Rusiei, destabilizează profund țara, pînă într-acolo încît e foarte greu de ajuns la ceea ce doresc ucrainenii - o formă de guvernare mai puțin coruptă și mai ușor de tras la răspundere.

Dar Ucraina nu este singura țară din regiune care a fost ținta măsurilor de politică externă represive ale Rusiei - alte două exemple sînt Georgia și Moldova.

Chris Walker

Chris Walker

Întrebat cum a acționat Rusia în privința țărilor din regiune care doresc schimbări democratice, Chris Walker răspunde că Rusia este un partener care nu ajută deloc, și s-a văzut asta atît din invadarea militară a Georgiei, cît și din diversele sancțiuni și blocade economice folosite împotriva Georgiei și a altor țări din regiune - s-a întîmplt asta în ultimii 20 de ani și cu țările baltice, într-un moment sau altul.

Rusia și alte țări (Walker se referă în articolul său din „Washington Post” la Iran, China și Arabia Saudită) au o strategie de a limita răspîndirea democrației.

Cercetătorul american identifică trei „sfere de restrîngere”: instituții internaționale, subminarea democrațiilor tinere și a țărilor ale căror ambiții democratice sau succese ar putea fi o amenințare la adresa statelor autoritare, și domeniul ideilor.

Aceste regimuri știu foarte bine care e importanța ideilor și au folosit presa de stat în plan intern dar și internațional - și din ce în ce mai mult rețelele de socializare de pe internet - pentru a controla povestea.

La întrebarea cît de eficiente au fost aceste eforturi ale regimurilor autoritare, analistul de la National Endowment for Democray spune că e cu siguranță o sferă în care aceste regimuri investesc o cantitate enormă de resurse, și în multe privințe par să cîștige teren.

Dacă ne uităm la peisajul mediatic de stat pe plan intern, toate aceste țări au o presă de stat dominantă în comunitățile locale.

Este demn de notat că aceste regimuri care vor să controleze ideile în interiorul granițelor lor, par să fie la fel de doritoare să participe pe piața ideilor din afara frontierelor, dar de multe ori într-un mod cu totul neliberal.

Dacă vorbim de Rusia, avem Russia Today și alte organizații și instituții de presă similare, create pentru a promova idei generate de statul rus, iar ăsta a fost un efort fromidabil în anii din urmă.

Iar acum există efortul de a influența audiențele din afara granițelor Rusiei, și nu numai în țările vorbitoare de limbă engleză, unde Russia Today a obținut o atenție semnificativă, ci și în regiuni despre care putem spune că sînt în competiție în ce privește ideile discutate.

Rusia are conținut în limba arabă și spaniolă pe care îl proiectează cu regularitate. Canalul chinezesc CCTV își trimite și el conținutul în diverse regiuni, în diferite limbi.

Toate astea se întîmplă într-o perioadă când media de orientare democratică e în declin, deci avem un serios semn de întrebare legat de natura temelor și de cum sînt ele influențate de guvernele ce stau în spatele unor instituțiide presă ele însele profund represive și neliberale la ele acasă.

Și cum ar trebui să reacționeze țările democratice la măsurile represive luate de Rusia, Iran și alte țări asemenea lor?

Chris Walker răspunde că a fost o perioadă complicată în multe privințe, pentru că democrațiile au și ele probleme serioase. Asta însă nu ar trebuie să le oprească de la a vorbi răspicat despre valorile și standardele lor.

Walker crede că nu e nimic în neregulă când democrațiile își recunosc propriile cusururi - sistemele democratice au și ele defectele lor.

S-a întîmplat însă că în ultimii ani vocea democrațiilor a devenit mai puțin viguroasă, și ar fi foarte folositor ca aceste democrații să vorbească mai sincer și mai deschis despre nevoia respectării standardelor în ce privește drepturile omului. Și în același timp să se concentreze asupra limitărilor profunde ale sistemelor media din țările autoritare, pentru că e ceva cu totul în neregulă ca aceste țări cu sisteme de presă represive intern să participe la piața media din afara granițelor lor.

Acestui lucru trebuie să i se dea mai multă atenție.

XS
SM
MD
LG