Linkuri accesibilitate

Clișee referitoare la Rusia, la Ucraina și la rolul jucat de europeni în criza din regiune (Dilema veche).



Corespondentul ziarului Adevărul la Bruxelles, Cristian Unteanu, compară oferta Rusiei cu cea a Uniunii Europene pentru Ucraina. Ce oferă Rusia are în primul rând atuul că reconfortează memoria recentă a celor care au trăit, cu un sentiment de oarecare siguranță în spațiul fostei Uniuni Sovietice. Dar, arată comentatorul, din punct de vedere economic reprezintă un statu quo, deci „cam aceeaşi sărăcie de până acum şi, evident, o dependenţă şi mai mare, dacă nu absolută, de cererea de pe piaţa rusească”. Argumentele Europei sunt „multiple şi realmente interesante”, spune Unteanu. Măsurile vizează trei dintre țările Parteneriatului Estic, Ucraina, Georgia, și Moldova, pentru că se dorește transformarea profundă a pieţelor şi a capacităţii reale a economiilor lor. După eșecul de la Vilnius, europenii au formulat chestiuni mult mai concrete, pe care cetățeanul să le perceapă rapid. Pentru Ucraina în mod special, e vorba de suspendarea temporară a taxelor vamale, ceea ce impulsionează enorm agricultura, adică 85% din export; e vorba apoi de credite avantajoase și de ajutoare în bani oferite imediat, precum și de altele - în mod eșalonat. Desigur, banii europeni sunt o investiție, care depinde de linia adoptată de liderii de la Kiev, se mai arată în acest articol.

Ovidiu Nahoi, și el corespondent la Bruxelles, scrie în săptămânalul Dilema veche pentru a demonta unele clișee referitoare la Rusia, la Ucraina și la rolul jucat de europeni în criza din regiune. Mulți cred că Vladimir Putin a ieșit învingător, pentru că a anexat Crimeea și a alimentat secesionismul regiunilor din Est. Fals. „Nicicând Rusia nu a fost mai departe de a controla Ucraina ca acum”. „Putin este președintele care a anexat Crimeea, dar a pierdut Ucraina”, pentru că nu a reușit joncțiunea regiunilor pro-ruse, spune Nahoi. La fel de superficială ar fi și teoria că Occidentul a trădat Ucraina. Nu, mai mult nu putea obține. Nimeni nu a dorit, de fapt, un război pentru Crimeea, nici Occidentul, dar nici Rusia. În sfârșit, autorul consideră că e realistă, deși dificil de acceptat, poziția ministrului francez de externe Laurent Fabius. El a spus că Uniunea Europeană nu e pregătită să integreze Ucraina. Bugetul Uniunii nu permite susținerea unei țări atât de sărace și cu o populație de două ori mai mare decât a României, iar statele membre au deja mari probleme acasă. În consecință, „Putin nu este un învingător, dar asta nu înseamnă că Occidentul este. Mai curând avem o confruntare cu un scor nul la pauză” (Ovidiu Nahoi, în Dilema veche).

Gabriel Bejan face o analiză de politică internă în România liberă, din care rezultă că retragerea președintelui Băsescu din bătălia politică l-a descumpănit grav pe premierul Victor Ponta, l-a lăsat „fără obiectul muncii”. Ponta ar fi un lider care nu poate funcționa în absența unui adversar. Or, cum după europarlamentare Băsescu tace, Ponta face greșeli după greșeli, încât până și „baronii” locali ai Partidului Social-Democrat au băgat de seamă. Tot mai multe zvonuri răzbat dinspre partid, și toate se leagă de „sforile” trase de Liviu Dragnea, președinte executiv al PSD: s-ar căuta un alt candidat la președinție. În opinia lui Bejan, încrederea în Ponta a fost subminată de soluția inventată la repezeală, ca fostul premier liberal Călin Popescu-Tăriceanu, să candideze la toamnă, dar mai ales de încercarea de alianță „în genunchi” cu partidul condus de fostul patron al OTV, Dan Diaconescu. „Poziţia lui Victor Ponta se clatină periculos şi, probabil, e o chestiune de timp până când premierul se va prăbuşi”, este concluzia acestui comentariu.
XS
SM
MD
LG